romanica dodoloata

Se dusese azi în piață,un găozar far\' mustață...chel în cap, așa-i din fire. Îi atârnă doua fire, pân\' la nas. Dar i-a spus, mai acu vreo două zile, la frizer, la noi la colț, să și le dea într-o parte, că așa-i mai nou un trend.

Și la piață se dusese ca să-și cumpere...o varză. Una mică, mititică, înghețată, pricăajită, cum e scumpa noastra \" romanică\". Și-a ajuns... Hai țigancă cocoșată, dă-mi și mie-o varză creață...că de\' nu-mi dai... Că de\' nu-ți dau ce?... SRI-ul poate, poate un dosar îți va găsi... He, he, he mai râzi acum? Îți e frică nu-i așa... Și lăsând deoparte frica, rromânica țipă tare-n gura mare: \" Veniți lume de luați sănătate, autografe de la-i noștri deputați. Și se-nghesuiră atunci, toți gramadă, poate, poate or mai prinde vreo doi mici, sau un cârnaț. Deci tu pan\' la urmă frate, te-ai prins sau ai căzut? Cine oare ar fi crezut, că al nostru chel vestit, marinar iscusit, ne va vinde tot ce-n cale va găsi... Doar o vorbă vă mai spun... dacă aveți și dacă se poate... să trăiți bine!