Undind pe malul Dunării

Aseară mi-a trecut pragul Limbutu a lu\' Râșniță. A venit cu vântul din amonte în ceafă, semn că la Nerganu Mort știuca și plătica trag de mama focului. Astăzi cu noaptea în cap plecăm după pradă. La bariera de la Baziaș ne oprește grănicerul să-i prezentăm actele. Limbutu îi dă dreptul... O sticlă de coca-cola cu vin de-al doilea. pe nerganu mort dimineața devreme după mârliță După doi kilometri părăsim șoseaua. În fața noastră o movilă pe care Limbutu o poreclește \'\'Lederata\'\'. Sunt sceptic, strunesc roaiba, dau ocol movilei și nu văd nimic, nu tu piatră, nu tu cărămidă, nimic, nimic. Mi-așez urechea de șanț pe movilă, aud legiunile romane galopând înspre Roma. doar o movilă între milenii și zi răvaș uitarea Suntem pe malul stâng al Nerganului. Ca întotdeauna colegul are undița pregătită, aruncă și scoate o plătică sub dimensiunea minimă. Îi spun răspicat s-o înece și montez năluca. Blincheresc din amonte în aval și viceversa. Când soarele ne scărpina pe creștet, Limbutu îmi propune un loc unde colcăie crapul. Făcem bilanțul parțial al zilei: Limbutu - prins cinci bucăți plătică. Eu - agățat... șase bucăți nălucă. râul poluat prin încrețirea apei doar o nălucă În dreptul ostrovului Calinovăț, Munceii Locvei bătrâni și obosiți își ostoiesc setea. Urcăm pe obrazul lor drept și coborâm pe cel de la răsărit, ajungem la ogașul Radimna care se varsă în Dunăre printr-o deltă în miniatură. Bâjbâim pe canale până la malul fluviului. Aici găsim o barcă eșuată pe nisip ca balenele sinucigașe. Stăm două ore și fix o țigară cu ochii lipiți de bambină fără să primim un semn. Luna plină preia ștafeta de la soare și noi o luăm la picior așa cum am venit. Limbutu care le știe pe toate, explică fenomenul: Ogașul având obârșia în Cracul Orbului niciun pescar nu vede când se fură mămăliga de pe cârlig. Îl aprob, dar în sinea mea sunt convins că peștele nu gustă glumele unui om suferind de limbariță. barca epavă trec Dunărea-n picioare cu luna la braț Trecem pe lângă ruinele castrului roman Bacunis, abia acum mă dumiresc de ce aici sunt numai podgorii. Urmează alt castru ridicat de cohorta a III-a Dalmatine și cum în colbul de pe drum, au pierdut denumirile latine, l-au numit neaoș: Mudava. Aici contemporanii noștri au ridicat o grădină de vară de tot paradisul, ne așezăm la masa dinspre sud, savurăm o saramură de crap îmbăiat în licoarea lui Bachus și întocmim bilanțul definitiv al zilei: Limbutu - înhățat plătică, bucăți cinci dobândit experiență pentru o zi norocoasă. Eu - pierdut nălucă, bucăți șase câștigat una lecție de istorie antică. castru roman ora de istorie într-un ciorchine