"Golul acela" – 4086 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
YGYvan Goll
Yvan Goll este pseudonimul literar al lui Isaac Lang, născut la Saint-Die-des-Vosges(Franța), la 29 martie 1891, într-o familie de evrei, și mort la Neuilly-sur-Seine la 27 februarie 1950. Tatăl său, comercian de textile, moare când fiul avea doar șase ani. Copilul Isaac părăsește regiunea Vosgilor și se stabilește, împreună cu mama sa, la Metz, oraș german în acea epocă. Dobândește cetățenia germană și urmază cursuri de drept la universitățile din Starsbourg, Fribourg-en-Brisau și Munchen. În 1913, la Berlin, se alătură mișcării expresioniste. Între 1914 și 1919 locuiește în Elveția, unde o întâlnește pe ziarista și scriitoarea germană Claire Studer, care îi va deveni soție. La Zurich îi frecventează pe Arp, Tzara și Picabia. Instalat în 1919 la Paris, cuplul stabilește legături strânse cu artiști ca Malraux, Leger, Chagal, Delaunay. În 1924, Goll înființează revista "Surrealisme" și intră în conflict cu Breton și cu ceilalți prieteni. În intervalul 1939-1947, pentru a scăpa de...
5 poezii, 0 proze
LBLarissa Botnari
Si merg purtand in mine golul acesta enorm...
5 poezii, 0 proze
ICIrina Ciurez
“Sufletul omului indura amaraciune, indura umilinta, indura jignirile. Dar mai greu decat orice, golul si mai ales golirea. Golirea sufletului nu te omoara, dar te sleieste.”Ileana Vulpescu – De-amor, de-amar, de inima albastra
1 poezii, 0 proze
Yvan Goll
0 poezii, 0 proze
Golul acela
de Valeria Manta Taicutu
albastru prea mult, culoare căzută în păcat, năclăită în pânzele pictorilor ambulanți, umblând cu o gaură indecentă acolo unde trebuia să le bată inima, trec păsări prin golul acela, chemănd a pustiu...
lectia de citire
de Monica - Nicoleta Făgețean
obrazul meu - umplând un gol în golul acela: lacrimi neplânse, ghiocei, tăceri, aripioare de pești, ghinde, acoperișuri, privighetoarea, un copac retezat obrazul meu - ca un orb pipăindu-te nu pe...
din mine crește o altă haină
de Belean Maria Ileana
ezit să o îmbrac știi cum e golul acela după ce rămâne creanga de măslin fără frunze sigur știi privesc pânza albă atârnată eșarfă la colțuri de poeme aștepți să-i cânt în culori cât mai vii poate...
Frică
de Vlad Comarnicul
mereu seducătoarea expediție între stomac și inimă în golul acela dens unde ceva definitiv se întâmplă în următoarele inspiri expiri brusc violent îți dorești și nu să știi cu precizie clipa în care...
Ascunzișuri la vedere
de Cristina Sirion
adevăr când toate clădirile par să te prindă pentru că toate ferestrele au golul acela pe care-l cureți de lapte ca și cum ar fi viu când iarna vine doar fiindcă altfel ne-am îmbina poate micile...
Desființare
de Nincu Mircea
Cel mai intim intim al ființei mele mi-e golul. Golul acela la care mă gândesc că voi deveni Din golul acesta în care sunt și în care trăiesc Dinainte de a fi fost și în care rămân până când Mă vor...
Poveste
de Mihai Apostu
La început am fost un mare gol În care au început să cadă ere glaciare, În care a început să cadă Omul de Neanderthal, În care au crescut piramide În care au căzut regii… Golul acela s-a umplut rând...
[iubito nu observi ce prost ne-au construit?]
de Daniel Dăian
parcă am fi două numere alergând să prindă cea mai bună supraviețuire într-un dialog despre luminile carnivore care nu știu să adoarmă singure sub claviculă culmea este că încă mai simt sub pleoapă...
în gol
de Irina Lazar
Aveam copilul în brațe priveam de la etajul 8 al unui bloc înainte de a coborî prin labirint, voiam să luăm o gură de cer am amețit un pic în golul acela copilul s-a lipit strâns in mine, cu teamă...
să privim printr-o fotografie
de Daniela Luminita Teleoaca
văzută din mine tristețea asta este fluturele uriaș care dând să iasă s-a împotmolit în propria-i nepricepere în alte derivate cu ne- este golul acela pe care vrând să-l înghiți te lași alunecat nu...
Timp adormit
de Marius Marian Șolea
Timp adormit Din echilibristica pe orizont a venit în înțelesul nostru obosit. s-a întins la mare pe un cearșaf de aur – zestre de la nu știu cine. valul își bucură condiția și cheamă la sine ochiul...
Asumarea cuvintelor, zadarnice multe
de Marius Marian Șolea
Asumarea cuvintelor, zadarnice multe Vin urmele după mine – n-am luat tot trecutul pe umeri, vin ca niște aduceri aminte. să se oprească! odată ajuns, nu-mi voi mai putea supune clipa morții... la...
Puțul
de Deak Zoltan
Știam că, dacă voi coborî acolo, viața mea se va schimba iremediabil, că voi fi ca un nou-născut sau, dimpotrivă, ca un mort umblător aiurea și fără țintă, prin și peste tot ceea ce consideram până...
măștile din merv
de dan mihuț
am fost un îmblânzitor bun, poate prea bun uneori, de asta se duc prea multe gesturi aiurea, alunecă spre cel care e îmblânzit dacă el nu e chiar blând sau, mai rău, are privirea încărcată de ură,...
Un fel de regresiune
de Teodor Dume
există o lume în care până mai ieri destinele se împleteau ca niște frânghii fixate de marginea necunoscutului pentru o trecere sau orice altceva care ocolește răul însă zidul extenuat acoperit cu...
nu mi-ai spus că ninge în bucurești
de ioana negoescu
nu mi-ai spus că ninge. am aflat din poemul unui bucureștean am aflat că ninge peste ziduri. toți acești oameni singuri căutând în podurile caselor amintiri înghițind teama înghițind lumea cu noduri...