"Gândurile 1" – 20144 rezultate
0.01 secundeMeilisearchPopescu Loredana
11.01.1976-Tg. Neamt "S-a creat o stranie alchimie cand am vazut pentru prima oara soarele poeziei contopindu-se cu gandurile mele. A fost cred lumina unui cutremur intrat in abis, a-mi lumina cu culorile sale dezordinea aparentelor." Carti publicate: 1) "Vocea de piatra" - Poezii - Editura Princeps Edit Iasi 2005 - Debut 2) "Penelate de iubire" - Poezii de dragoste - Editura Princeps Edit Iasi 2005. Carti nepublicate: 1) "In cautarea fericirii" - Poezii 2) "Micul artist" - Poezii pentru copii 3) "La marginea lumii" - Poezii 4) "Ce e fericirea" - eseu filozofic
11 poezii, 0 proze
Monica Vrabiuta
Scriu de cand aveam 10 ani, adica din anul 1996. Port conversatii cu mine, cu gandurile mele, cu idealul meu de gandire mai exact. Pentru mine, poezia, scrierea reprezinta frumusetea omului. Nu am publicat nimic niciodata, dar cand o voi face, va fi o imbinare dulce intre imagini, scriere si parfum.
28 poezii, 0 proze
sturzu rodica
Sunt născută în 8 februarie 1963 într-un umil sătuc din Gorj. Mama a murit când aveam trei ani. M-a crescut bunica din partea mamei o perioada lungă de timp. Copilăria mea a fost frumoasă; tristă ca a oricărui copil orfan, dar frumoasă. Am studii medii, am publicat rar în ziarele locale poezie și proză, articole cu tentă socială. Îmi place mult să citesc, mai ales poezie românească, poezie pentru suflet. Sunt operată de inimă și pensionată pe caz de boală. Utilizez foarte greu calculatorul,sunt începătoare. Simt nevoia să-mi exprim gândurile, sentimentele,o parte din suflet. Sunt un om normal cu o viață banală, un om care vibrează la frumusețile și valorile acestui neam românesc. Citesc si recitesc plângând poeme pentru mama ale domnului Mircea Micu și simt că acele versuri sunt un balsam pentru suflet
12 poezii, 0 proze
Florea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
Cristina Oprea
M-am născut în anul 1980 și am crescut în satul Roșiori din jud. Suceava. Momentan locuiesc în Iași, unde am și absolvit, în 2002, Facultatea de Informatică la Al. I. Cuza. Lucrez printre studenți, investind în dezvoltarea lor personală, socială și moral-creștină. Mi-au plăcut de când mă știu natura, muzica și poezia.. Am scris doar câteva poezii copilărești, cu rimă, în clasa a șasea...și alte câteva, mult prea serioase, în anii de liceu... Din anul 1998 am început să-L descopăr și să-L cunosc într-un mod personal pe Cel Căruia îi datorez totul: Dumnezeu. Cartea mea preferată a devenit cu timpul Biblia – Cuvântul Lui. Din 2008 am început să exprim câteva din gândurile și emoțiile mele, mai ales din dialogul meu cu Dumnezeu, sub forma unor versuri simple...cele mai multe născându-se în timpul încercărilor mele de a învăța să cânt la chitară.. Am descoperit poezia haiku la începutul anului 2012, la Cenaclul de Haiku de la Ceainăria Sakura din Cluj-Napoca. Câteva zile mai târziu...
14 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Vlasceanu Alexandra
Sunt in clasa a XI a C la liceul teoretic "G.M.Murgoci" Braila si am 17 ani. Iata-ma iar pe acest site dupa 4 ani de zile. Sunt studenta anul IV la medicina si pur si simplu nu imi vine sa cred ca aceste texte imi apartin. Par insipide. Poate chiar asa si sunt. Dar reprezinta gandurile si emotiile unei persoane care si-a trait si isi traieste viata cu o intensitate nebanuita. Asa ca fiti si voi ingaduitori.
11 poezii, 0 proze
ilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Mihail Iacob
Nu știu exact unde începe biografia și unde se termină obiceiul prost de a te explica în fața unor oameni pe care nu-i vei întâlni niciodată. Scriu uneori din reflex, alteori din lipsă de altceva mai interesant de făcut cu gândurile. Nu există o linie clară între ceea ce „vreau să spun” și ceea ce iese efectiv pe ecran — și probabil nici nu ar trebui să existe, altfel ar deveni prea ordonat și ar pierde sensul de joc. Imi place ideea că un text poate să pară important doar pentru că a fost scris cu suficientă încredere, chiar dacă în interiorul lui nu se întâmplă nimic, nici 13% sigur... Nu cred în versiuni finale ale oamenilor, doar în schițe mai mult sau mai puțin abandonate. Dacă ai ajuns până aici căutând o concluzie, probabil nu o să găsești una. Nici eu nu o caut.
1 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
Gândurile 1
de razvan rachieriu
Gândirea o ia înaintea corpului, ea poate circula prin viitor, ca o variabilă aleatoare, însă trebuie să fim consecvenți în gânduri, să nu facem din ele entități versatile, pentru a face din...
Gândurile 11. Defectele 1
de razvan rachieriu
Mi-am cunoscut sufletul monadă cu monadă, am inserat în intrinsecitatea cuvintelor sensibilitatea și elasticitatea sale. Mi-am cunoscut gândurile eon cu eon, însă nu și gândirea în integralitatea sa,...
Gândurile 12. Transcendentalul 1. Sufletul 10
de razvan rachieriu
Gândurile prelinse în privire descifrează esotericul din real, care i-a umplut interstițiile cu substanță transcendentală, gândurile aparțin celui ce face din alchimia poeziilor o altfel de...
Consecvența și versatilul 1, Gândurile 1, 2, 3, 4
de razvan rachieriu
Consecvența își augmentează constantele din care vrea să facă principii stabile în coordonatele cărora intenționează să înscrie viața, însă consecvența se maculează cu rutină, monotonie, obiceiuri...
Absurdul și muțenia. Gândurile 1
de razvan rachieriu
Când absurdul e o anomalie cu pretenții veleitare îl găsești în dreapta suferinței în stânga nefericirii deasupra deznădejdii și dedesubtul blazării țâșnește din vorbe vomând cuvinte calomnioase...
Energia 9, Viziunea 1, Gândurile și non-gândurile 1,
de razvan rachieriu
Non-energiile construiesc o aură din non-uri și îl orientează pe om înspre înapoi, înspre dedesubt, înspre jos, înspre subterane legate cu liantul inferiorității grosiere, grobiane, troglodite și...
Omul 6. Gândurile 9,10
de razvan rachieriu
Un om mândru în contact direct cu un om umil, își mânjește demnitatea, pe când mândria lui sfâșie umilința celuilalt, și din contactul discrepant amândoi pierd, omul mândru își corodează dreptatea,...
Gândurile și timpul
de razvan rachieriu
1.Gândurile așezate unele după altele în caleidoscopul minții, au efecte pozitive dacă absorb forța vitală a voinței ce crește din imanență. 2.Gândurile dispuse succesiv unele după altele, cu...
Aici se arată cum gândurile se descurcă, uneori, și fără dirijor, iar dublurile acestora din vis nimeresc pe o stradă înfundată
de George Pașa
-1- Gândurile sunt uneori ca o muzică ajunsă la o intersecție unde lipsește dirijorul, singure trebuie să-și aleagă drumul, - spre viață, spre vis, spre o altă intersecție -, acolo, un dirijor mai...
poeme fără titlu
de Iftime Vasile
1 Gândurile tale… Au trezit vânturile, Smocuri de roze în moara destinului. Zâmbetul tău… A topit soarele, Săgeți de lavă aruncate anapoda Într-un suflet clepsidră. Umbra ta… Scurtează nopțile Cu...
