"Firicel de salivă cu sânge" – 564 rezultate
0.05 secundeMeilisearchDan Constantin
Născut în Hunedoara. " Daca as fi fost singur nesupravegheat de mult as fi fost un firicel de praf ratacind haotic, fara de tel, far' de credinta, prin universul finit nedescifrat inca" De cind am descoperit acest site am intinerit, am redevenit din nou copil. Au trecut mai bine de 20 de ani de cind nu am mai scris o poezie. Nu eram nici pe atunci un membru activ al cenaclurilor literare, de aici mi se trage lipsa de experienta, gafele gramaticale, de punctuatie, de forma sau continut, de tehnoredactare sau exprimare, motiv pentru care doresc sa va multumesc pentru atentia cu care cititi fiecare poezie atentionandu-ma. Doamne! de unde aveti atita putere si rabdare sa cititi atitea poezii? Spuneti-mi si mie cum ati reusit sa condensati timpul!! Umil va cer acum iertare ca v-am rapit din timp. Cu stima si respect Dan Constantin
128 poezii, 0 proze
Aureliu Busuioc
Aureliu Busuioc (n. 26 octombrie 1928, Codreanca, raionul Strășeni) este scriitor, dramaturg și ziarist. Este redactor-șef la ziarul \"Tinerimea Moldovei\" și redactor-șef adjunct al revistei \"Chipăruș\". În 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează cu placheta de versuri pentru copii \"La pădure\" (1955). În același an îi apare culegerea de poezii satirice \"Prafuri amare\". Este autorul romanelor \"Singur în fața dragostei\" (1966), ecranizat la Moldova-film , \"Unchiul din Paris\", \"Pactul cu diavolul\",, Spune-mi Gioni, al pieselor \"Radu Ștefan - Intâiul și Ultimul\", \"Și sub cerul acela\". Este de asemenea autor al mai multor scenarii de film. Între 1977-1986 a fost secretar al Uniunii Scriitorilor, dar a fost dat afară pe motiv că nu a plătit cotizația de membru. Opere * La pădure, 1955 * Prafuri amare, 1955 * Piatra de încercare, 1958 * Firicel de floare rară, 1961 * Dor, 1962 * Poezii, 1964 * Singur în fața...
9 poezii, 0 proze
Firicel de salivă cu sânge
de Teo
Þârâitul ceasului nu putea fi oprit cu o singură miscare de mână așa că trebuie să facă mai mult efort pentru a-l opri din țipat iar asta îl trezește. Se freacă la ochi și în drum spre bucătărie ia...
de rostit într-o limbă opacă
de ioana negoescu
Eu nici măcar nu mai vorbesc. Până la urmă am învățat limbajul opac al peștilor călători care ne aduc tot felul de vești stranii dinspre marea noastră absurdă. Tu contorsionezi așteptarea. Eu sunt...
suicide watch
de emilian valeriu pal
lași capul în palme încet drapel coborât în bernă: abstinența e doar o voluntară eugenie luciditatea - iadul celor ameliorați genetic încerci să refaci drumul care te-a dus la căderea nesfârșită în...
despre cum m-am întâlnit cu moartea fix lângă Charles Bukovski, kill him, he makes me sick
de angela furtuna
despre cum m-am întâlnit cu moartea fix lângă Charles Bukovski, kill him, he makes me sick unde aș fi putut să ajung de-a lungul acestui firicel de apă înotând cu aripile mele de rechin? Pelerinul...
Invitatie Lansare Gaudeamus Pelerinul din Aqualung de Angela Furtună
de angela furtuna
La TARGUL INTERNATIONAL DE CARTE GAUDEAMUS Bucuresti, EDITIA a XV-a, 2008, duminica 23 nov. la ora 13 lansez cartea Pelerinul din Aqualung, Editura Integral (director Costel Postolache) and Ed. Vinea...
Poemul de iarnă
de Ion Mureșan
I Ay nici lucrările zeilor nu-s atât de superbe ca o mare cultură în declin formele perverse și hermafrodite se înmulțesc asemeni celulei canceroase pe care iarna la gura sobei o poți urmări în plină...
Dina vorbește cu Dina
de enea gela
iar am o zi proastă mă gândesc dacă pretextul că la vie en rose e doar un concept cinematografic poate fi de folos când am o zi proastă înseamnă că Dina face o criză Dina vorbește cu Dina stă lângă...
soldații anodini
de Daniela Luminita Teleoaca
fumul gros ne-mprăștie pe fiecare în cotloane zăgăzuite privirii inamice (cel puțin pe moment) ne ascundem unul într-altul ca niște pui de potârniche rămași singuri în cuib și ne simțim respirația...
omul cu picioare roșii
de maria iordanescu
Omul cu picioare roșii este așa de slab încât pielea îi pare mai bine lipită de oase. Are apucături ciudate și este melancolic ca o pisică persană. Îi displac lucrurile mărunte pentru că-l fac să fie...
pastila de după
de Roxana Sonea
Jurnal de vacanță… în străinătate. Cum e acolo? Păi, dacă te-ai dus ca românul (și așa te-ai dus) e timpul oboselii extreme și a fugitului de colo-colo, cât mai ieftin, în cât mai puțin timp. Cu cât...
Iepurele lui Flaubert
de rechesan gheorghe
Flaubert avea un iepure. De fapt o iepuroaică nubilă, cu blana pufoasă, de nuanța scorțișoarei genuine, ceyloneze. Maturin, băiatul grădinarului, care-i plivea morcovii, o botezase Emma, cu doi de...
decameronul mariei
de Bogdan Nicolai
Primul capitol Decameronul Mariei Și lăsând țigara jos... Geraldi închise ochii. Efectul Mariei îi arsese creierii. Acum începea să zboare... Trecea prin copilărie... Prin senzații care îi rodeau din...
flashback
de bla
Tristețea noastră e o culme de 300 de minute și 300 de mesaje perfect întinsă între buzele noastre de care ne suspendăm nebipurile, nemesajele și nevorbitul. Așezi 3 tone de iraționalitate peste ea...
Instructorul
de Gheorghe Oncioiu
Fiu al satului, Culai al lu’ Porcoi plecase de foarte tânăr într-unul din județele vecine să-și caute de muncă. Peste câțiva ani, se înscrisese la școala de subofițeri de miliție, la a cărei...
Cine si cum a ucis-o pe Doamna T
de Flavius Lucacel
Cine și cum a ucis-o pe Doamna T Doamna T, Baroneasă a câmpului verde. George, servitorul baronesei. Paula, o femelă fluture. Toto, un mascul fluture. Ben Sling, comandantul poliției metropolitane....
evoluție
de Liviu-Ioan Muresan
verbele pulbere substantivele firicele de praf de universul se dilată și nimic nu va gravita scoatem limbile unii altora saliva spre nicăieriul picioarelor vor călători interjecții cu viteze...
Sfiala sau buna așezare în fața sacrului
de Corneliu Traian Atanasiu
A lămuri un cuvînt înseamnă a-i desprinde tîlcul din ganga de steril, a da la o parte materialul de prisos. A purifica înțelesul prin abluțiuni și purgații expresive. A-i arbora lamura deasupra...
Viitorul
de David Adrian Dinulescu
Viitorul Cred că lumea are o capabilitate imensă de reverie, însă un număr infim de oameni își permit luxul de a visa într-o lume închinată pragmatismului și ipocriziei evolutive. Căci evoluția nu ar...
