"Fiica mea" – 20165 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
culture-pub
Culture Pub
de Adrian Firica
CNConstantin Nechiti
Nascut 1963, Bucuresti.Liceul ca toata lumea, mai departe nu. Incercari proprii putine, dar cu sete puternica pentru literatura in general, pentru SF in special. Jucat teatru din 1977 pina-n 1992. Ramas cu pasiune pentru teatru, nostalgie si regrete. Dar viata merge mai departe.... Actualizare: Reluat teatrul din 2005 pana 2020 si am avut imensa satisfactie de a juca pe scena alaturi de fiica mea Theodora.
8 poezii, 0 proze
girigan andreea
Nascuta in Iasi,in Faurar, in zodia pestilor care mi se potriveste de minune. Cea mai mare realizare profesionala deocamdata este absolvirea facultatii de drept, domeniu pe care mi l-am ales inca din gimnaziu. Cea mai mare realizare personala este si va ramane fiica mea, Emma Alexandra. Imi doresc sa fiu fericita, sa-mi pastrez copilaria in suflet si sa nu-mi uit pasiunea - poezia.
3 poezii, 0 proze
BABella Ahmadulina
Bella (Izabella) Ahatovna Ahmadulina (în rusă: Белла Ахатовна Ахмаду́лина) (n. 10 aprilie 1937, Moscova) este poetă rusă. Poetul Iosif Brodski o consideră cel mai mare poet rus în viață. Unica fiică a unui tată de origine tătară și a unei mame italo-rusoaice, Bella Ahmadulina și-a început cariera literară încă de când era elevă prin colaborarea la ziarul "Metrostroevets", perioadă în care și-a dezvoltat talentul liric participând la cercul organizat de poetul Evgheni Vinokurov. În 1960 este absolventă a Institutului de Literatură "Maksim Gorki". În 1954 se căsătorește cu poetul Evgheni Evtușenko, iar în 1960 cu scriitorul Iuri Naghibin. Al treilea soț, cel actual, este artistul Boris Messerer. Opera 1962: Strune ("Струна"); 1963: Genealogia mea 1968: Febră ("Озноб") 1969: Ore de...
1 poezii, 0 proze
SDslavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
AȘAndreea Cristina Șarba
"NU CAD FRUNZELE CI TIMPUL SE SCURGE FOSNIND, IAR NOI IL ASCULTAM SI TUTUROR NE E FRICA..." 29.01.1987 – apariţia mea pe lume. Lucrez in domeniul cercetarii. Poezia - legătura mea cu stelele morgana_criss@yahoo.com
20 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
CMCosmin C. M.
Am decis sa dau glas chemarii de a arunca intr-adevar cateva cuvinte despre mine. Viata mea este relativ banala, nimic deosebit fata de mii sau milioane de alti oameni. Copilaria a decurs in imaginatia si entuziasmul prieteniei, a strictetii impuse de parinti sau bunici si in vremurile bombardamentului cultural media post revolutionist. Si totusi, cand aveam vreo 14 ani, am pus mana pe o carte - obisnuiam sa mai citesc cate ceva. Cartea se numea Dune si e oarecum faimoasa. A avut un impact imens asupra conceptiilor mele si mai ales asupra preconceptiilor. A fost momentul in care am incetat sa mai cred tot ceea ce mi se spune daca eu nu concluzionez, pe baza logica sau fizica, acelasi rezultat. Am inceput sa-mi pun intrebari, intrebari care, in viziunea mea, erau esentiale: ce sunt? incotro ma indrept? ce imi doresc? ce este dumnezeu? ce este viata? ce este un deja-vu?... Totul s-a schimbat si s-a metamorfozat intr-o opinie solida a universului inconjurator... in timp desigur... mi-au...
12 poezii, 0 proze
LCLiviu Comșia
Învinșii - roman, Editura BRAVOX, Brașov, 1994 Scriitori roșioreni - critică literară, Editura Tipoalex, 2008 Frica - roman, Editura Tipoalex, 2009 Deruta - proză scurtă, Editura Tipoalex, 2010 Redactor șef la revista Drum, Roșiorii de Vede Senior editor la publicația Contrasens Redactor la revista Caligraf Redactor asociat la revista Meandre Secretar general de redacție revista Astra, Brașov Senior editor la revista Oglinda literară, Focșani Colaborări cu cronici literare și eseu la revistele Citadela (Satu Mare), Cetatea culturală (Cluj), Foaie pentru minte inimă și literatură (Brașov)
54 poezii, 0 proze
ADAndrei Lucian Dragoi
M-am nascut in Targoviste. Am copilarit in Aninoasa. Am terminat gimnaziul "Coresi". Am absolvit liceul "Ienachita Vacarescu", sectia real. Am o vasta experienta in materie de olimpiade si concursuri literare. Scriu de la 12 ani. Programez de la 13 ani. Compun muzica de la 17 ani. Desenez de la 21 ani. Iubesc de cand ma stiu. Actualmente casatorit. Student la medicina, anul V, in Bucuresti. Educatia mea se echilibreaza bine intre o componenta realista si una umanista. Pasiuni: poezia, muzica, desenul, fizica, stiintele naturii,programarea, mistica, marii initiati. Creativitatea(imaginatie, speculatie, compozitie muzicala) e ce mai pregananta trasatura psihica a mea.
30 poezii, 0 proze
COcristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
Fiica mea
de Dana Banu
are 19 ani și nasul tatălui ei e studentă și nu tace niciodată prea lung nu va scrie niciodată poezii spune ea ha ha ha fumează citește gellu naum și spune mereu că trebuie să mă educe desigur are...
Fiica mea, Sara
de Mazen Rifai
Nu știu de ce deschid ochii în fiecare dimineață asupra amintirilor din patrie și a celor dragi de acolo. Clipe din banda amintirilor mi se derulează în minte ocupând timpul dintre trezire și...
fiica mea liniștea
de Marian Bidea
sunt dependent de singurătate tovarășa mea în cele patru anotimpuri tandem nefericit sau poate un dar divin născut din ape înspumate câteodată aș vrea s-o părăsesc s-o las uitată-n urmă dar dincolo...
Ești fiica mea ...
de nicolae serb
Ești fiica mea ... Încă nu te-ai născut ... deși te simt aproape. mă uit la cer , te caut printre astre. Nu pot vedea, mânuța ta întinsă, să prindă zborul lin, al fulgului de nea. Un îngeraș mi-a...
dialog cu fiica mea ioana
de mircea lacatus
tata tu știai că oamenii nu sunt cele mai inteligente ființe de pe pământ nu știam dar cine doamne iartă-mă sunt păi în primul rând sunt șoriceii albi în al doilea rând delfinii și abia în al treilea...
Scrisoare către fiica mea
de Cristian Vasiliu
Constat, cu bucurie dar și cu durere (pentru că știu prea bine unde duc toate astea), că ne despart mai multe lucruri decât ne apropie și că ne asemănăm în mai multe privințe decât ne diferențiem....
Cine ești tu, fiica mea?
de Lory Cristea
Andrei se uită la ceas: aproape două spre dimineață. Își luă bagajul și se-ndreptă spre grupurile de taxiuri. Spera să mai prindă câteva ceasuri de somn până dimineață. Călătoria la Nantes fusese...
Sfaturi pentru fiică
de Nicolae Diaconescu
Sfaturi pentru fiica mea Viața e frumoasă când ai un țel și tinzi să-l atingi asimptotic deși întâlnești piedici la tot pasul. Ești doctorul meu. După cum știi alții depind de tine și pentru asta...
meandre 88
de viorel gongu
Holul acela lung era mărginit de niște scaune cu spătar cu blat de melamină. Pe hol, dinspre capătul lui, se auzeau voci care purtau o discuție animată. Când și când, câte o voce ridica tonul...