"Figurine de ceară" – 3730 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAdrian Maniu
Adrian Maniu (n. 6 februarie 1891, București - d. 20 aprilie 1968, București) a fost un scriitor român, poet tradiționalist al epocii interbelice. A fost fratele pictoriței, Rodica Maniu și cumnatul pictorului Samuel Mutzner. S-a născut la București, din părinți de origine ardeleană. Se înscrie la Facultatea de Drept (1910), licențiat al Facultății de Drept din București dar nu profeseaza niciodată după examenul de licență. Redactor la Chemarea, Universul, Dimineața și Adevărul. A făcut parte din primul colegiu director al revistei Gândirea alături de Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Nichifor Crainic. Participa sporadic la cenaclul lui Alexandru Macedonski. Colaborează de-a lungul timpului la revistele "Insula" (1911), "Simbolul" (1911), "Seara" (1913-1914), "Noua revista română" (1914). Debutează ca poet simbolist cu volumul "Figurile de ceară" (1912). Versuri Figurile de ceară, (1912), debut editorial Salomeea, Tipografia G. Ionescu, 1915 Lângă pământ, Ed. Cultura Națională, 1924...
21 poezii, 0 proze
Octavio Paz
În 1990 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația Juriului Nobel "Pentru a onora scrierile pasionate de orizonturi largi, caracterizate de inteligență senzuală și integritate umanistă" Octavio Paz (31 martie 1914 - 19 aprilie 1998) a fost un poet, eseist și diplomat mexican, una din figurile literare de prima mărime ale Americii Latine. Debutează în 1933 cu volumul de poeme Luna silvestre. Pleacă in Spania, unde se apropie până la identificare de cauza republicană din Războiul civil (reflexiile acestei experiențe apar în Spania, în 1937, sub titlul Bajo in clara sombra y otros poemas, anunțându-l pe marele poet de mai târziu. După o ședere la Paris se întoarce în Mexic, unde va înființa și edita mai multe reviste literare de renume (Taller, El hijo prodigo și, În anii '70, Plural). Influențat pe rând de marxism, suprarealism, existentialism, budism și hinduism, tema sa de predilecție este capacitatea de a-și depăși singuratarea existentiala prin dragoste, erotism și...
10 poezii, 0 proze
Federico Garcia-Lorca
Federico García Lorca (n. 5 iunie 1898, Fuente Vaqueros, Granada - d. 18 august 1936, între Víznar și Alfacar, ibidem) a fost un, poet, prozator și dramaturg spaniol, cunoscut și pentru talentul său în alte domenii ale artei. Încadrat în generația lui 27 a literaturii spaniole, este cel mai popular și influent scriitor spaniol din secolul XX. Ca dramaturg este considerat una dintre figurile de referință ale teatrului spaniol din secolul XX, alături de Valle-Inclán și Buero Vallejo. A murit executat în timpul Războiului Civil din Spania (1936-1939), datorită simpatiei sale pentru Frontul Național și condiției sale de homosexual declarat. S-a născut în municipiul Fuente Vaqueros dn Granada (Spania), în sânul unei familii înstărite, pe 5 iunie 1898 și a fost botezat Federico del Sagrado Corazón de Jesús García Lorca. Tatăl său a fost Don Federico García Rodríguez, un moșier, iar mama sa, Doña Vicenta Lorca, profesoară, a fost cea care i-a...
71 poezii, 0 proze
Nichifor Crainic
Nichifor Crainic (din botez Ion Dobre, născut la 22 decembrie 1889, la Bulbucata, județul Vlașca, decedat la 20 august 1972 la Mogoșoaia lângă București) a fost un scriitor, poet, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filosof (creator al curentului gândirist), pedagog și teolog român. Pe plan politic s-a plasat la extrema dreaptă și a fost adeptul tendințelor tradiționaliste religioase, susținând că România trebuie să rămână credincioasă moștenirii spirituale creștin-ortodoxe. Crainic a debutat ca poet înaintea primului război mondial. Ca scriitor si teolog a condus revista "Flamura" și a fost directorul și mentorul uneia dintre cele mai importante reviste literare din perioada interbelică, "Gândirea". Inițiatorul curentului gândirist, axat pe autohtonism, neo-ortodoxism și naționalism, Nichifor Crainic a rămas una din figurile politice culturale contestate, fiind considerat si un ideolog al extremei drepte din România. Astfel se explică și venerația de care s-a...
24 poezii, 0 proze
Roald Dahl
Roald Dahl (n.13 septembrie 1916 - d.23 noiembrie 1990) a fost un romancier, autor de nuvele și povestiri, britanic dar un prolific scenarist de film și televiziune. S-a născut la Cardiff în Țara Galilor din părinți norvegieni instalați aici încă din anii 1880. A fost numit Roald în onoarea exploratorului norvegian Roald Amundsen, un erou național în Norvegia. La moartea tatălui său în 1920, mama sa decide să rămână în Regatul Unit pentru a respecta dorința tatălui de a educa copii la școli britanice. Cu toate acestea, tânărul Roald petrece numeroase vacanțe în Norvegia, în vizită la bunici, el vorbind fluent și limba norvegiană. Avea o înălțime considerabilă, în pașaport figurând înălțimea de 1,96 m! În 1939 se înscrie în Royal Air Force devenind pilot, dar în septembrie 1940 suferă un accident în nordul Africii, în urma unei aterizări forțate. În februarie 1941 revine în cadrul escadronului său și participă la bătăliile din Grecia și Orientul Apropiat. În urma unor probleme de...
1 poezii, 0 proze
Vinicius de Moraes
Vinicius de Moraes, nicknamed O Poetinha (the little poet) (October 19, 1913 - July 9, 1980), born Marcus Vinicius da Cruz de Mello Moraes in Rio de Janeiro, Brazil, son of Lydia Cruz de Moraes and Clodoaldo Pereira da Silva Moraes, was a seminal figure in contemporary Brazilian music. As a poet, he wrote lyrics for a great number of songs that became all-time classics. He was also a composer of Bossa nova, a playwright, a diplomat and, as an interpreter of his own songs, he left several important albums. Son of Clodoaldo da Silva Pereira Moraes - a City Hall officer, as well as poet and amateur guitar player - and Lidia Cruz - a housewife and amateur pianist - Vinicius was born in 1913 in the neighborhood of Gávea, then a backwater suburb of Rio de Janeiro. Vinicius began writing poetry early in life: in 1916, after he moved with his family to the downtown quarter of Botafogo, he wrote his first verse as he attended classes at Afrânio Peixoto Primary School. In 1922, Moraes's parents...
3 poezii, 0 proze
Henri de Régnier
Né le 28 décembre 1864 à Honfleur d`une vieille famille de l`aristocratie, Henri de Régnier poursuit des études de droit avant de se consacrer à la littérature. Il collabore à diverses revues sous le pseudonyme de Hughes Vitrix, soulignant ainsi son admiration pour Hugo et Vigny. Son premier recueil, Lendemains (1855), porte l`empreinte de cette influence. Puis il fréquente, avec son ami Francis Vielé-Griffin, le salon de Mallarmé et il est l`un des plus appréciés du maître parmi la jeune génération symboliste. À cette époque, il utilise couramment le vers libre. À partir d`Épisodes (1888), ce symbolisme s`accentue jusqu`à atteindre son apogée dans Les Jeux rustiques et divins (1897). Dans le poème « Le Vase », un des plus beaux, l`inspiration artistique est figurée dans le travail du potier. Mais déjà la recherche de plus en plus affirmée d`effets plastiques oriente Régnier vers le Parnasse : en 1896, il épouse la seconde fille de Heredia (Marie) et se brouille avec Vielé-Griffin...
4 poezii, 0 proze
Mario Meléndez
Mario Meléndez (Linares, 1971). Estudió Periodismo en la Universidad La República de Santiago. Entre sus libros figuran: “Autocultura y Juicio” (con prólogo del Premio Nacional de Literatura, Roque Esteban Scarpa), “Apuntes Para una Leyenda” y “Vuelo Subterráneo”. En 1993 obtiene el Premio Municipal de Literatura en el Bicentenario de Linares. Sus poemas aparecen en diversas revistas de literatura hispanoamericana y en antologías nacionales y extranjeras. Ha sido invitado a numerosos encuentros literarios entre los que destacan el Primer y Segundo Encuentro de Escritores Latinoamericanos, organizado por la Sociedad de Escritores de Chile (Sech), Santiago, 2001 y 2002, y el Primer Encuentro Internacional de Amnistía y Solidaridad con el Pueblo, Roma, Italia, 2003, donde es nombrado Miembro de Honor de la Academia de Artes y Letras de Roma. Además dirige, durante dos años, un taller literario en la Cárcel de Talca que dio origen al libro “Los Rostros del Olvido” (dos volúmenes) donde se...
75 poezii, 0 proze
Guido Ceronetti
Poet, eseist, critic, filozof, ziarist si manuitor de papusi, Guido Ceronetti este una dintre cele mai interesante figuri ale lumii artistice italiene. A tradus din clasicii latini (Martial, Catul, Juvenal) si din Biblie, a publicat proza (Aquilegia, 1973), poezie (Poesie 1968-1978, 1978), multa eseistica rafinata si caustica (Difesa della luna e altri argomenti di miseria terrestre, 1971; La Musa ulcerosa, 1978; La vita apparente, 1982; Albergo Italia, 1983; Confessioni e disperazioni, 1993; Deliri disarmati, 1993 s.a.) si nenumarate cronici in La Stampa. In 1970 a infiintat Teatro dei Sensibili, un teatru de marionete devenit celebru, pentru care a scris numeroase piese. [[ita]] Guido Ceronetti ovvero Del silenzio. De + ablativo è una costruzione latina che già ci comunica qualcosa di questo autore, è una lingua che ama, che rispetta al punto da far tradurre dal filologo Carlo Carena le parole che più gli stanno a cuore. Nasce a Torino nel 1927, lo stesso anno in...
1 poezii, 0 proze
Achille Chavée
Achille Chavée, né à Charleroi, (Belgique) le 6 juin 1906 et mort à La Hestre le 4 décembre 1969 était un poète belge de langue française. Il fut une figure du surréalisme hennuyer et wallon. Issu d'une famille catholique installée en 1922 à La Louvière, Achille Chavée entame des études de droit à Bruxelles (1925) puis s'inscrit en 1930 au barreau de Mons. Il s'engage en 1927 dans l'action politique et fonde avec Walter Thibaut l'Union fédéraliste wallonne qui revendique l'autonomie culturelle et politique de la Wallonie. Il participe à la création de la revue La Bataille wallonne qui paraît en 1929. Il prend la défense des ouvriers et des mineurs après les grandes grèves débutées dans le borinage et la région du Centre ensuite étendues au bassin industriel Wallon en 1932. C’est le 29 mars 1934 que Chavée crée à La Louvière, chez Albert Ludé, futur chimiste, avec le André Lorent, bibliothécaire, et Marcel Parfondry, instituteur, le groupe « Rupture », mouvement dont l’engagement...
1 poezii, 0 proze
Figurine de ceară
de Dani Stefan
Nopțile sunt prea calde azi și atmosfera îmi rănește porii și stelele nu sunt altceva decât niște păianjeni cu pântece frumoase. Cerul negru geme deasupra și ne îmbată. Vedeți? Vă uitați la el cu...
Figurine de ceară
de Mihaela Roxana Boboc
împrejur e o pâclă rece din caierul fără anotimp scoți mereu un fir de lumină și uit că plouă nopțile te las printre păpădii în nesomnul zilelor de mai te caut uneori departe de ferestre fiecare...
Ochiul unui impresar al nălucilor de porțelan
de George Pașa
Îi căzuse pânza de pe ochi și, cum ceasul bătea pasul pe loc, și-a zis că nu mai e vreme pentru mirări, pentru concluzii și alte repetiții inutile. Cerul se ținea numai într-un fir de borangic,...
zi de iarnă
de Anisoara Iordache
în oglinda retrovizoare, soarele-i la capăt de drum.... ca un semn zodiacal, soarele echilibrează balanță. ninge... soarele-i o pietricică din mozaicul dimineții. 2 așteptând trenul, printre...
redburg sau nu
de Afrodita Popescu
ai dreptate ascund lutul printre cele câteva figurine de ceară dau jos panourile solare înfig țăruși în gura spurcată a pământului fac un singur ochi din iarba răsărită pe fruntea mortului cu praștia...
Autopersonificare
de Ionut Demetrescu
Imi place sa tremur incet sub ploaia uitarii sa aranjez figurine de ceara pe chipul mirarii... Am ochii scapati in fantasme amare si ploua cu lacrimi de sare... si demonii toti rad si fumeaza cu ace...
copilărie
de Daniela Bîrzu
în mirosul de benzină al orașului ne intoarcem în copilărie în castelele de praf părinții sunt mici figurine de ceară care se topesc încet o membrană întunecată e cerul sunt singură cu un glonte în...
Parfum
de Daniela Stanciu
Cristale în a ta înfățișare! Reunesc esențe în disperare! E un miros atât de parfumat! E ceea ce vroiam,să fie colorat! Zbucium și dorința e în compoziție! Un punct nu pun la a mea propoziție!...
Până Când
de paul blaj
ascult \"când vorbesc corpurile\",DM, azi nu mă interesează părerea nimănui despre orice, ca un țigan fericit, în căruța lui cu un cort colorat, după niște poșircă, cu puradeii vânduți la o familie...
pedrera (2)
de Ela Victoria Luca
urcușul are ceva din a crește, tălpile simt golul dintre corp și pământ, aerul prăfuit, o istorie a drumului, celelalte tălpi care l-au urcat, destinele necăzute așa era și în dimineața aceea,...
