Poezie
zi de iarnă
de iarnă
2 min lectură·
Mediu
în oglinda retrovizoare,
soarele-i
la capăt de drum....
ca un semn zodiacal,
soarele
echilibrează balanță.
ninge...
soarele-i o pietricică
din mozaicul dimineții.
2
așteptând trenul,
printre faldurile ceții,
numai câteva stele.
la fereastră,
ecoul-unei îndepărtate stele,
calmează respirația.
zgomot printre crengi,
sub aripile ciorii,
doua steluțe.
3
ploaie rece-
înfruntând pustiul,
turla bisericii.
niciunul dintre noi
nu găsește cheia,
prin ploaia cu pietre....
trezit
de ropotul de ploaie-
împresurat de tăcere,
4
zi de iarnă-
parcă totu-i
într-o goană nebună...
apus printre dune-
în plina iarnă,
orașu-i beat de lumini.
dimineața de iarnă-
ceaiul cald de flori de salcâm,
un alint al primăverii.
5
privirea ta caldă
dăinuie-n
amintirea mea....
frunze roșii
agățate de gard-
amintirea unei răni...
soarele spre apus-
amintiri oglindite-n
apele vieții.
6
tăcerea
ca un act de trădare-
unde ne adăpostim?
umbrele amurgului și
valuri de tăcere
acoperă câmpia ninsă.
liniștea-i o haina-nșelătoare
a tăcerii-
nicio doină nu cutremurâ norii.
7
alunecări pe pârtia
marilor vise-
luna-i rătăcitoare.
urcând pe scările
poleite cu aur ale gloriei -
alunecări spre orbire...
legat de lanțurile materiei-
alunecare
spre golul ființei.
8
figurine de ceară
topite-n memoria
unei nopți fără stele...
lângă vatra tainei,
cocoșul alungă
tenebrele nopții
în plină noapte,
magii descoperă cheia
iubirii.
031.524
0
