Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

tămâioase cu poetul Ghiorghios Seferis

mozaic

1 min lectură·
Mediu
"Picătură în lac
un singur strop de vin
și soarele se stinge."
Pișcătură de cabernet,
tropot prin amintiri
luna în ceață.
" Tu scrii:
cerneala a scăzut
marea suie."
Citești în gând:
valurile roșiatice
acoperă stânca.
" Noapte, vântul...
despărțirea se întinde
și unduiește"
Plasa de stele
aruncată printre
zboruri rebele…
" Am îmbrăcat iar
frunzișului copacului
și tu behăi."
Semn al îndepărtatelor
lanuri de grâu -
rătăciri în dulcele verde.
" Acum ridic
un fluture mort
fără machiaj"
Sfredelind dezmierdările
din priviri;
timpul, în galop.
" Nu are ochi
șerpii pe care-i ținea
îi mănâncă mâinile"
Imaginea- proiectată
de propria-i furie,
o devorează.
Să fie vocea
prieteniilor defuncți
sau gramofonul?"
Răscolind tainele seducției,
în undele valsului,
anii-și pierd conturul.
" Femeie goală,
rodia care s- a spart
era plină de stele."
Pe nisipul fierbinte,
ecouri
ale unor atingeri tandre.
"În grădina muzeului
Scaune goale.
statuile s- au întors
în celălalt muzeu."
Sărutul -piatră de mormânt,
înfruntând
durerea și vremurile.
"Cum vă puteți aduna
cele o mie de fragmente
a fiecărei persoane?"
Transfigurare-
semințele țărânii
îmbracă sufletul.
“Ce s-a-ntâmplat cu cârma?
Barca descrie cercuri
şi nu se vede nici un pescăruş”
Sparge tiparele repetitive,
urmează
stâlpul de foc!
0014
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
198
Citire
1 min
Versuri
67
Actualizat

Cum sa citezi

Anisoara Iordache. “tămâioase cu poetul Ghiorghios Seferis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/anisoara-iordache/poezie/14202488/tamaioase-cu-poetul-ghiorghios-seferis

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.