"Femeie pieptănându-se" – 20116 rezultate
0.03 secundeMeilisearchCRISTINA AGAVRILOAIE
1 poezii, 0 proze
Ștefania Stroi
născută intr-o familie minunată în orașul Fetești, jud. Ialomița, copilăria a fost frumoasă, m-am mutat cu familia în București în anul 1980 unde am continuat studiile, iar în anul 1998 am absolvit Academia De Studii Economice, facultatea de Management, specializarea managementul firmei. Am lucrat pe post de contabil in cadrul M.Ap.N, apoi la o firmă particulară, iar acum la un liceu din Bucuresti. În anul 1995 m-am căsătorit, iar in anul 2002 am dat naștere unei fetițe minunate pe nume Daria.
13 poezii, 0 proze
Savu Pana
iubesc femeie si iubire practic biliard cu nesimtire
8 poezii, 0 proze
Crina Albu
Sunt femeie, am cincizeci și..., căsătorită, am crescut doi copii, am plantat pomi, am lucrat la Romtelecom (tehnician), calc, cos, gătesc, văruiesc, sap, prășesc, citesc, uneori scriu. Poezie.
164 poezii, 0 proze
Antonela Sofia Barbu
Autoportret Sunt si femeie sunt si copil Sunt si prea dulce sunt si venin Sunt si iubita, mai sunt si rea Sunt doar a ta – papusa ta. Sunt si copil sunt si femeie Sunt si durere si mangaiere Sunt si pierduta si regasita Sunt doar a ta si sunt iubita. Sunt fericita.
3 poezii, 0 proze
Maricuta Dunca
Sint o femeie simpla de la tara
2 poezii, 0 proze
slavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
Sava Ioan
Impresie.Joc.Zaruri.Miza.Femeie
6 poezii, 0 proze
Cotiga Elena
Sunt o femeie simplă, modestă, iubesc poezia și compun versuri mai ales atunci când sunt tristă.
9 poezii, 0 proze
istode oana
Eu sunt...trebuie sa fiu..o femeie puternica. Viata e asa cum e...asa cum ti-o faci...de aceea trebuie sa ne ridicam, sa mergem mai departe, sa razbim asa cum putem si sa daruim pt a primi inapoi. Viata e un dar si eu nu vreau s-o risipesc fiind deprimata sau urland dupa fantome...Vreau sa ma bazez pe mine, pe forta mea launtrica...vreau sa fiu puternica si optimista!!! Am scris asta pentru ca atunci cand simt ca nu mai pot, citesc randurile astea si prind puterea sa merg mai departe.Poeziile mele sunt triste, ironice, insetate de iubire si utopii. E un mod de-al meu de a evada...un mod prin care alung ceea ce e trist spre poezii, ca sa nu-l pastrez in realitate.
5 poezii, 0 proze
Femeie pieptănându-se
de Giambattista Marino
Unde de aur: părul tras în fire, luntre de fildeș despica o dată; de-o mână ca de fildeș îndreptată de ici-coló-n prețioasă rătăcire; pe când în tremur, valul, și-n neștire, tăiat e-n doup, Amor...
Manuscris incomplet de la Marea Nordului I
de Tosa
Recul în capătul străzilor înfundate ale cartierului te-am căutat scuturând seara stelele ca pe cireși ridicând capacul fiecărei ghene cercetând atent cu lupa fiecare diedru de ceață și mustățile...
Încercări-arhivă II
de Paul Bogdan
Ai un fel de nestare. Îți miști buzele mărunt-mărunt, ca frunzele de plop bătute de vânt, te arcuiești boltă peste mine și mă cerți, cuvintele toate sunt grele și roșii ca niște peceți. Eu nu te mint...
Prin noaptea asta albă
de Marius Marian Șolea
Prin noaptea asta albă Prin noaptea asta albă ca un praf politicienii umblă în haite negre și prelungi. eu am să mai trec înalt printre voi cu pomeții plini de sclipici poetic. femei singure coboară...
Nebun cap.4
de Boris M. Marian fără minus
Nebun cap. 4 Un adevărat creator trebuie să fie și nebun. Cineva care mă numește nebun mă scutește de orice reproș. Pe site-ul „Proletarii din Macondo”, un individ pe nume Stancagri mă face în toate...
nimic nu se intampla
de liviu dascalu
am sa incep acum o poezie in care nu se intampla nimic o poezie ca o iubita careia nu mai ai nimic sa-i spui sezand goala revarsata intre un trup gol care isi ascunde chipul dintr-un fel de pudoare...
Din \"Isprăvile Securității\" - 3
de Aurel Sibiceanu
Motto: Securitatea nu a existat. A existat doar o țară cu prea multe lichele, În care cozile de topor Creșteau direct din copaci Adrian Alui Gheorghe În numărul trecut promiteam dezvăluiri...
Caniculă
de Negru Vladimir
am așezat darul-fruct în barca sfântă a soarelui la apus vâslind peste trupuri amorfe decăzute în al șaselea cer cocori apocaliptici se miră în cerc deplasându-se spre roșu ca sângele către inimă în...
Comuna primitiva
de Eugen Constantinescu
Corturi, laboratoare, antene rotitoare, site-ul de dinainte de Media Mediei pe Pământ, tunuri de obiective (ce se vor obiective!) pieptănând limbile de gheață din părul răsfirat în poteci ce...
cutitul meu obosit
de liviu dascalu
Getei Adam 1 in poemele mele vechi visam mereu ca nu mai ajung acasa si ca nici nu as mai ajunge ca in vise lucrurile se petreceau intocmai si vecinii se mirau cand le povesteam spuneam, intr-o...
