"Fără memorie de moarte " – 20754 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
EDEmil Dorian
Emil Dorian (1891-1956) s-a visat un inspirat poet și romancier. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, ce acoperă perioada 1937-1944, a văzut lumina tiparului la Editura Hasefer, în 1996. Lectura însemnărilor dezvăluie un scriitor de o sensibilitate particulară, o minte deosebit de lucidă și, mai ales, un spirit dornic să priceapă chiar și ceea ce nu poate fi înțeles: oroarea omenească. Căci oare ce sînt paginile sale dacă nu o oglindă a dezastrului politic, moral și social trăit de evreii din România în anii extremismului de dreapta? Document al supraviețuirii, un asemenea travaliu diaristic este și un exercițiu al vitalității memoriei. Și asta pentru că tot ce se pierde prin uitare își interzice dreptul la ființă: o moarte despre care nu se consemnează nimic încetează să mai fie extincția unui om, devenind o simplă dispariție biologică; o comunitate fără răbojul triumfurilor și suferințelor sale se autocondamnă la...
1 poezii, 0 proze
NCNicolae Caratană
Poetul Nicolae Caratana s-a nascut la 23 ianuarie 1914 (data incerta) în localitatea Horopani din Macedonia - Grecia, situata între orasele Veria si Naoussa, de pe istorica artera de comunicatii Via Egnatia. Din informatiile pe care le-a obtinut de la bunicul in linie materna, era convins ca familia sa este originara din partea Albaniei si ca, ulterior, odata cu migratiile de populatie din Albania catre Macedonia centrala, s-au stabilit in localitatea Horopani, dupa ce mai intai, au locuit o perioada de timp si pe Muntele Viciu (o ramificatie a Muntelui Gramos). S-a nascut intr-o familie saraca. Tatal sau era muncitor forestier, lucra departe de casa. O perioada de timp a lucrat si in America. La varsta de opt ani, fara ghiozdan si rechizite s-a prezentat singur la scoala din sat, scoala cu predare in limba greaca. La inceput nu intelegea nimic, dar avand o memorie foarte buna a facut mari progrese in insusirea limbii grecesti si a cunostintelor elementare, in ultimii ani ajungand...
5 poezii, 0 proze
OMOANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
Cristina Climov
Sunt un cesornic stricat Sunt un ceasornic stricat Minutarul meu se incapataneaza Sa-mi masoare timpul in sentimente. Secundele-s undeva Prin memoria mea temporara Un soi de fotografii fara culoare. In loc de rama mi-au turnat Un val subtire de eternitate Si atingeri cu vise. Am sa ma asez De acum inainte Pe noptiera veche a tuturor bunicilor din lume Sa le servesc diminetile singuratice Cu caldura si timp infinit.
8 poezii, 0 proze
Traian Chelariu
Traian Chelariu, fiu al meleagurilor sucevene, din Darmanesti, a functionat între 1964-1966, a functionat la Suceava ca lector de psihologie la Institutul Pedagogic de 3 ani. Autor al unei opere literare atât de promitatoare, variate si valoroase, cuprinzând deopotriva versuri, proza, teatru, cugetari, memorii - din care 8 volume i-au aparut în ultimul deceniu al epocii interbelice, iar alte 5 carti postum - Traian Chelariu ar fi putut, în vremuri normale, prin eruditia si temeinica sa pregatire profesionala (avea studii superioare de filologie, psihologie si filosofie urmate la Cernauti si aprofundate la Roma si Paris, unde îsi luase si doctoratul în filosofie; cunostea si vorbea fluent limbile germana, franceza, italiana, rusa, ucraineana, spaniola) sa faca o stralucita cariera universitara si, totodata, sa-si continue, sa-si sporeasca si împlineasca opera începuta.
3 poezii, 0 proze
DTDorin Tudoran
Dorin Tudoran este un poet, publicist și disident politic român. S-a născut pe 30 iunie 1945 la Timișoara. Este absolvent al Liceului "Mihai Viteazul" din București unde obține un bacalaureat în 1963). Licențiat al Facultatii de Limba si Literatura Romana a Universitatii din București (1968). Redactor la publicațiile românești pentru strainatate (1971-1973). Redactor la revista Flacara (1973 - 1974) si Luceafarul (1974- 1980). Bursier in Franta și R.F.G. (1979, 1980, 1981). Din 1977 până in 1981, cand demisionează, face parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din R.S.R. La 7 aprilie 1984, Dorin Tudoran depune o cerere prin care invocă dreptul de a emigra, impreuna cu familia. În fața refuzului autorităților de a-i răspunde, ii adresează, pe 1 august 1984, un memoriu lui Nicolae Ceaușescu, în care afirma, între altele: "ca scriitor, cetățean si parinte m-am convins definitiv ca între credințele mele cele mai profunde despre Om si Drepturile sale inalienabile, Libertate...
12 poezii, 0 proze
Miu Sever
prozator si pictor carti publicate: "Arc European", editura Nestor 1996 Bucuresti "Si Dumnezeu a zambit Frantei" editura Viata medicala Romaneasca 2000 "Elada memoria lumii" editura Viata medicala Romaneasca 2000 "Pasi fara urme-o copilarie ratacita prin desertul rosu" editura Viata medicala Romaneasca 2003
1 poezii, 0 proze
FFara
7 poezii, 0 proze
fara cuvinte
2 poezii, 0 proze
fara nume
biografia mea se afla in poeziile mele
15 poezii, 0 proze
Fără memorie de moarte
de Salvatore Quasimodo
Primăvara înalță arbori și fluvii; vocea adâncă n-o aud, în tine pierdut, iubit-o. Fără memorie de moarte, în carne uniți, bubuitul ultimei zile ne trezește adolescenți. Nimeni nu ne ascultă; ușoară...
Octombrie, înainte de prima ninsoare
de Mihaela Merchez
Dacă ți-aș fi spus ce fel de moarte îmi va prinde foarte încet degetele și gleznele și genunchii ce fel de liniște s-ar fi ivit în fața mea și va fi zidit cu atenție ușa dacă ți-aș fi arătat că...
în februarie ne dăm cu lupii
de Daniela Luminita Teleoaca
noaptea o să-ţi pară stranie necuvioase apucăturile ei: fată mare pe tuşă adesea rămasă numărând golurile din trotuar/ vidurile din inimă duşmancă personală de moarte – ţigancă fără de scrupule prin...
23 ianuarie 2026
de dorinMOLDOVEANU
23 ianuarie 2026 E vineri seara și orașul are o vibrație joasă, de zi ratată. Mâine e 24 ianuarie, Unirea Mică, o sărbătoare ratată anul ăsta fiindcă pică sâmbăta. O zi liberă irosită într-un weekend...
Casa
de Nichita Danilov
Orașele își schimbau numele, camera mea rămânea mereu aceeași. Stăteam pe alte străzi, în alte locuri, dar mereu în aceeași casă. Aceeași ușă vopsită cărămiziu, culoare care-mi repugnă, vopsea veche,...
Cineva de sus totuși te urmărește
de Silviu Somesanu
O umbră străpunsă cu o mie de raze și un stejar fulgerat într-o furtună sălbatică poartă în piept îndemnul de răzbunare pentru orice încercare de pătrundere în subiect de către cei fără niciun ideal...
Ploaia de duminică
de Dușan Baiski
PARE CÃ O CEAÞÃ tot mai deasă acoperă ceea ce a fost. O ceață care nu iartă nimic. Amintirile se lasă tot mai greu înspre lumină. Iar cele care ies par a fi fost întîmplări aievea. Întîmplări ce...
Nu
de Liviu-Ioan Muresan
azi nu voi zice de viață de moarte de sentimente de nesentimente doar de tăcere și erupția după cum aș privi imaginile visate fără a le uita cum mintea nu s-ar dezgoli în timp de memorie visul etern...
bezmetic
de Daniela Luminita Teleoaca
în ziua aceea râul avea să răbufnească de undeva dintr-un suflet rănit de moarte dintr-o cădere de înger avea să mistuie totul în cale fără să țină cont de clișee nici atât de scrupule mărunți aveam...
aș vrea și aș putea
de Macovei Costel
a sta la geam implică răbdare și uitare /e ca și cum ai muri câte putin în fiecare secundă / fără să-ți pese de ce se mai întâmplă în jur / la fel ca roua ce încoronează sfioasele frunze neobservate...