Căutare

(Rom.:) Philippe Soupault a fost un scriitor francez asociat cu dadaismul și apoi cu mișcare suprarealistă. S-a născut în Chaville la 2 august 1897 și a decedat la Paris pe 12 martie 1990. Cunoscut mai ales pentru Câmpurile magnetice, prima scriere automatică, realizată împreună cu Andre Breton. Alte volume: Aquarium, Rose des Vents (Roza vânturilor), Westwego, Il y a un océan (Există un ocean), etc. (Fr.:) Philippe Soupault est un poète français, né à Chaville le 2 août 1897, décédé à Paris le 12 mars 1990. Avec ses amis André Breton et Louis Aragon il participe à l\'aventure Dada, qu\'il considère comme une « table rase nécessaire », pour ensuite se tourner vers le surréalisme, dont il est un des principaux fondateurs avec André Breton. Avec ce dernier, ils ont en effet écrit le recueil de poésie Les Champs magnétiques en 1919, selon le principe novateur de l\'écriture automatique. Ce recueil de poésie peut être considéré comme une des premières oeuvres...

3 poezii, 0 proze

Dorina Enuica

sunt un bob marunt in lanul terrei dar un ocean pe brate pot sa tin, sunt vise si sperante si sunt vie dar, totusi, sunt atata de putin. Mda... despre mine sunt și nu sunt multe de spus, dacă ținem cont că "viața fiecărui om este o istorie" (There is history in all men's lives)așa cum a spus-o Sakesspearre, atunci și despre mine ar fii multe de spus, ca și despre tine și despre ei...Dar, când nu vrei să-ți povestești istoria vieții, te descrii în câteva cuvinte; să văd dacă reușesc!? Studii: Liceul(nu contează care)în Oravița.Trei calificări post liceeale:1. Operator PC,vânzător comercial și operator CTA.Trei ani de facultate:Științe Politice și Administrative Timișoara.Profesia mea de acum? AMP( asistent maternal profesionist)Situația mea civilă?Căsătorită pentru a treia oară:cu primul după 15 ani am rămas cu doi copii, fată și băiat și m-am ales cu un divorț.Al doilea după 6 ani a decedat(cancer pulmonar)iar al treilea e cu mine de un an și 2 luni, vom vedea ce urmează...Aspectul...

9 poezii, 0 proze

Virgil Carianopol

Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...

26 poezii, 0 proze

William Hope Hodgson

William Hope Hodgson (15 noiembrie 1877 - aprilie 1918) a fost un scriitor englez. Este autorul unui număr impresionant de scrieri, raportat la scurta sa viață. Opera sa cuprinde eseuri, poezii, proză scurtă și romane, aparținând mai multor genuri care uneori se suprapun în cadrul aceleiași scrieri, în special genurile fantasy, horror și science-fiction. Moare în Primul Război Mondial, la vârsta de 40 de ani. Scrieri reprezentative: Romane: • The Boats of the \"Glen Carrig\" (1907) • The House on the Borderland (1908) • The Ghost Pirates (1909) • The Night Land (1912) Proză scurtă: • Ciclul Carnacki • Ciclul Captain Gault Poezii: • The Calling of the Sea (1920) • The Voice of the Ocean (1921) • Poems of the Sea (1977) • The Lost Poetry of William Hope Hodgson (2005) Traduceri în limba română: Căpitanul Gault, Ed. Aldo Press, 2003. Carnacki, vânătorul de fantome, Ed. Aldo Press, 2003. Tărâmul Nopții, Ed. Aldo Press, 2004. Pirații fantomă, Ed. Aldo Press, 2004. Casa de la marginea...

1 poezii, 0 proze

Ionel Amăriuței

(n. 1935, Panciu – d. 2007, Deva) După studiile liceale urmate în orașul natal, își desăvârșește ca autodidact pregătirea culturală și estetică. Din 1953, se stabilește la Călan și lucrează toată viața ca muncitor necalificat, până la pensionarea din 1990. Debutul poetic se produce la revista Viața militară, în timpul stagiului militar. În anul 1972, debutează editorial cu volumul Claviaturi, apărut la Editura Litera. Este autorul volumelor: Vinovat de plecarea cocorilor, 1987, Editura Litera, Privind printr-un ochean întors, Editura Călăuza, 1999, Silabe, Editura Călăuza, 2005. A colaborat cu versuri la reviste literare precum : România literară, Orizont, Transilvania, Astra, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Literatorul, Convorbiri literare, Ritmuri hunedorene, Orient Latin, Opinii culturale, Observator (München), Oglinda literară, Cuvântul liber, Scânteia etc "Unul dintre membrii cenaclului literar hațegan Sarmis a fost și poetul Ionel Amăriuței, trăitor cāțiva ani īn...

8 poezii, 0 proze

Dario Fo

Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...

0 poezii, 0 proze

Ionelia Tugui

Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...

14 poezii, 0 proze

Mihail Dumitru

Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...

5 poezii, 0 proze

doru alexandru

sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...

1 poezii, 0 proze

Cernamorcenco Rebeca

..... Cand esti suparat scrie si nimic nu va putea sta in calea fericirii... Sunt mica, am 12 ani si de aceea poate nu am o biografie, sau realizari in viata. Insa as vrea sa devin cunoscuta in acest domeniu.Cu ajutorul vostru as putea macar sa imi imbunatatesc tehnica scrierii. Stiu, poate ziceti ca este doar un vis al unui copil, insa sunt mai matura, deoarece poeziile mele exprima mai mult tradarea, iubirea si viata. Accept orice critici, sfarturi si comentarii!

11 poezii, 0 proze

Esti un ocean, femeie!

de eugen LOVIN

Ești picătura ploii din lacrima-ți curată Izvor de fericire printr-un surâs sculptat, Pârâu ce scurge-n sânge căldura ta de fată Cu despletiri de fluviu prin părul-nflăcărat. În gândurile mele să mi...

In lumea viselor reale

de barbu mihai

Din lumea viselor ma indrept incet spre realitate Visez si treaz la tine si-mi esti mereu in soapte Dintr un ocean de lacrimi m-ai scos la suprafata Si m-ai ferit de multe patimi ce le aveam in fata...

Notre-Dame

de Adrian Nicula

Trăiesc pentru un moment, Trăiesc pentru a ajunge de la un moment la altul, Între momente caut deja momentul următor, O clipă pe care vreau să-o trăiesc, O secundă ce vrea să fie trăită. Un monument,...

matern, patern

de Lara Ana Maria Thompson

Încă mai ceri o bucată din tăcerea unui ticăit de stele, în realitate strada e un corp zgomotos, răzvrătit, nelegiuit în mare parte. Strada e o femeie de moravuri ușoare care-și ascunde masca de...

Atelier

Pasul lumii trece incet peste mine

de Ionut G.

La margine de suflet cresc flori de gheață și-o blândă copilă plânge c-un fluier, și-i ceață. Peste inimi stinse mântuitor plouă cu vise, timpul picură roșu-n fiece clipă, duse de vânt trec cimitire...

Atelier

Zadarnicie

de Marian Bamboi

Degeaba mai cauti comoara, Degeaba ma cauti in gand, Caci tu ai ucis primavara Si aripi de suflet arzand. Pe camp nu mai zburda nici iezii, E timpul trecut ce s-a dus. Uscat e buchetul de frezii,...