"Era femeia vietii lui" – 20251 rezultate
0.02 secundeMeilisearchAnne Bronte
Anne Bronte s-a nascut la 17 ianuarie 1820 la Thornton, Yorkshire, Anglia. Era cel mai mic dintre cei sase copii ai reverendului Patrick si a sotiei sale Maria Bronte. Alaturi de celelalte doua surori ale sale, Charlotte si Emily si de fratele Branwell, ea a supravietuit mamei, care moare in 1821, si altor doua surori, Maria si Elizabeth, care au decedat in acelasi an – 1825. Cea mai mica dintre surorile Bronte, Anne a ramas in istoria literaturii britanice ca romancier si poet. Initial ea a folosit ca si surorile sale un pseudonim masculin, Acton Bell, pentru a publica in prima lor carte – de fapt una dintre primele carti publicate exclusiv de catre autori-femei. In volumul lor de debut POEMS BY CURRER, ELLIS AND ACTON BELL (Poeme de Currer, Ellis si Acton Bell, 1846, vandut in doar doua exemplare) Anne isi exprima dorinta de libertate “Poor restless dove, I pity thee; / And when I hear thy plaintive moan, / I mourn for thy captivity, / And in thy woes forget mine own.” – Biata...
16 poezii, 0 proze
Barbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Dan Laurențiu
Dan Laurențiu (n. Laurențiu Ciobanu la Iași pe data de 10 august 1937 - d. 21 decembrie 1998) a fost un poet și eseist român din generația anilor '60. Volume publicate: Poziția aștrilor (1967), Călătoria de seară (1969), Imnuri către amurg (1970), Poeme de dragoste (1975), Zodia leului (1978), Privirea lui Orfeu (1984), Ave Eva (1986), Psyche (1989), Călătoria mea ca martir și erou al timpului (1991), 101 poezii (1993), Femeie dormind (1993), Mountolive (1994), Patul metafizic (2000). „Hieratică și solemnă, poezia sa a impresionat prin gravitatea orgolioasă a rostirii, care a impus un poet singular, al cărui tonus filosofic era, în contextul dat, cel mai înalt de la Lucian Blaga și Ion Barbu încoace.” (Marin Mincu)
6 poezii, 0 proze
Giovanni Boccaccio
Giovanni Boccaccio (n. 1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/Florența) a fost un poet și umanist italian. Cu povestirile sale reunite în Il Decamerone („Decameronul”, 1470) a influențat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a și creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni. Boccaccio se naște în anul 1313 (iunie sau iulie), probabil în Certaldo/Toscana, posibil însă și în Florența, ca fiu natural al negustorului florentin Boccaccio di Chellino și al unei femei de origine modestă, al cărei nume nu se cunoaște. După primii ani de școală la Florența, este trimis de tatăl său în 1327 la Napoli să facă practică în comerț, activitate la care renunță pentru a studia Dreptul canonic și limbile clasice. În acei ani Boccaccio studiază în special clasicii latini, precum și literatura de curte franceză și italiană, și scrie primele sale opere: Filocolo (1336-1338), Filostrato (1335), Teseida (1339-1341), Caccia di Diana (1334-1338). Boccaccio era primit la...
1 poezii, 0 proze
era
2 poezii, 0 proze
Lucian Petrescu
era cat pe ce ...
5 poezii, 0 proze
Speranta Dragomirescu
Era o ora tarzie cand am aparut si toata viata este un tarziu pentru mine...
9 poezii, 0 proze
Teodor Tudor Topan
Mi-era rau dor de tine, soare ranit de timp, Cand cu ochii plini de lacrimi Te visam si te-nviam. Viata ti-o impodobeai cu rogvaiv de duzi. Cu mana dezvaleai planetele ce-apun Si cu sufletul, prin infinituri, cautata-i a ta mama. Cu vocea-ti bantuiesti o clasa fara alb de sfant, Iar mersu-ti zgomoteste printr-o casa de sticla. Patru pereti, patru ceasuri iti erau, Numarandu-ti vesnicia clipei Care iti inchide sicriul cu un juramant: NU AI SA MORI UITAT!
15 poezii, 0 proze
Mirela Mitrofanovici
In 1976 era eleva la liceul \"Mihai Basarab\" din capitala. A obtinut premiul al III-lea la Concursul de literatura \"Mihai Eminescu\", editia 1975. Membra a cenaclului \"Sagetatorul\", a publicat in revista liceului, \"Nazuinte\", in \"Amfiteatru\" si in antologiile \"Interferente\" si \"Sagetatorul\". Scriitoare pe care am descoperit-o intr-unul din numerele din 1976 al revistei nationale \"Limba si literatura romana\".
1 poezii, 0 proze
Doru Alexandru
Parca nu mai era imbratisare contopirea aceea din urma, cand cu adevarat se topeau contururile, disparea carnea, ne uitam respiratia, mistuiti amandoi de o singura, insangerata si nesatioasa gura. De multe ori am nadajduit ca la capatul rapirii aceleia vom intalni, impreuna, moartea. N-am stiut cat ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de calda - voluptate fara spasm, beatitudine fara strigare. Mircea Eliade - Nunta in cer Yahoo ID: grydoryan
258 poezii, 0 proze
Era femeia vietii lui
de Silvia Van
era femeia vietii lui, trandafirasul roz infipt adanc in inima lui mare de barbat. tipicar, ii stergea petalele in fiecare seara cu o carpa uda. ii tragea mai aproape albine. uneori si fluturi. la...
nici măcar
de Valeriu D.G. Barbu
aștepta femeia vieții lui la o fereastră unde nu era nicio casă doar un ultim copac / ar fi putut smulge două scânduri din trunchiul acela să-i înceapă fie și numai rama apoi, de ce nu, și o ușă dar...
Clișeu48: ultima zi pe țărm
de Ottilia Ardeleanu
S-au dus pe malul mării. O zi de noiembrie pe cerul căreia se răsturnase o găleată imensă de var în care se zbăteau ca de moarte câteva păsări, prevestea parcă, o bucurie întunecată. Mergea în față...
Gib I. Mihăescu: Un Don Juan la Nistru
de Valeria Manta Taicutu
Pentru cititorul modern, scăpat de ceva vreme de regimul comunist și cu o altfel de privire asupra istoriei, sunt limpezi motivele pentru care romanul „Rusoaica” al lui Gib I. Mihăescu nu a fost...
Poveste infecțioasă
de corui mihai george
Poveste infecțioasă În această vară am fost internat în spital. Septicemie. S-a întâmplat atât de iute încât nu am avut vreme să mă adun suficient de rapid și nici în timp util. Am căzut ca o legumă...
femeia musca
de Daniel Cristea
femeia dormea de-a curmezișul cred ca de-a curmezișul vieții lui era goală și vă previn că era grasă pe lângă asta mai dormea și cu gura căscată dacă priveai de-afară aveai impresia că e moartă dacă...
intră soarele
de Dragoș Vișan
f. fain intră soarele pe cer și-i 11 al lui brumar ______________________________ nu-i nevoie nici să te trezești de tot scrisul nu se lasă așteptat el s-a deschis deja precum fereastra sau ușa la...
Poveste arsa
de Cantoriu Alex
Sa asculti cum valurile oceanului se sparg in nisipul fin de la mal,e o frumusete rara,dar sa intelegi exact ce inseamna,asta e o tristete cruda.Parerea mea e ca nu din intotdeauna valurile au fost...
"Fais pas le con, imbécile!"
de Ottilia Ardeleanu
Lily, micuța chiliană, tovarășa Arlette, madame Robert Arnoux, Mrs Richardson, Kuriko și madame Ricardo Somocurcio se numea în realitate Otilia. Otilita. „De când era atâtica Otiliei îi era rușine cu...
-Bocancii- sau -Dumnezeu le știe pe toate-
de Cătălin Găian -Konig
Trecuse vara fără umblet, fără cântec. De la moartea copilului totu-i mersese prost. Plecaseră odată cu el în pământ și umbletul și cântecul. Chiar și picătura de speranță ce-i rămâne omului după...
