"Eol" – 211 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCălin Cătălin
Absolvent al Liceului Pedagogic "Nicolae Bolcaș"- Beiuș,Bihor, specializarea învățător-educator Absolvent al Facultății de Istorie,Filosofie, Geografie din cadrul Universității din Craiova, specializarea Istorie În prezent învățător grad I la Școala cu clasele I-VIII Nr.1 din Băilești, Dolj. Am inceput sa ma maturizez - visez mai putin...
10 poezii, 0 proze
AMalexandra manole
6 poezii, 0 proze
ATalexandra toma
3 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
Eol
de Traian T
M-am agatat cu unghiile de o pala de vant Speram ca astfel sa ajung in parul tau Era ultima mea sansa sa-i ascult fosnetul tacut! Dar vantul n-a fost indragostit niciodata, M-a abandonat stingher...
EOLITUL
de Mihail Bocancea
EOLITUL Privindu-mi eolitul cu îndoieli savante greșeala instalată-n allegro inițial o trec într-o erată cu armonii flotante în zile paralele cu nopțile de bal. Prin întunericul eclipselor: turnante...
Eoliană
de Goea Maria Daniela
Avu poetu-această soartă: Înnobilând, cu har, cuvântul, Aduse-un suflu nou în artă, Dar îi suflă, prin pungă, vântul... versul 4: a se citi "suflÃ"
cu Eol
de Dacian Constantin
parfumul acesta lasă peceți peste aer ca și Patrocle scotocesc dumbrăvile adunând pietricele - coasta ta e un drum nebătătorit - în colțul ochiului mijește un alt simț îl dedic păcii care răsare...
Sonet eolian
de Velniciuc Nicolae
Aducând nori negri, de ploaie, parcă din senin se stârnește, totu-n calea-i se apleacă și se-ndoaie, țărâna de pe drum o răscolește. Se ambiționează și ia pe sus, tot ce-n calea lui găsește, tot ce-n...
E o liană pe eoliană
de Doru Lascarache
Tara asta fuse-n priză Dar a fost deconectată, Că era demult in criză Si pârea abandonată.
Scurt tratat de eolofilie
de serban georgescu
Motto: ”Pentru a-și împăca un fel de nevoie ce-l silea să-și ducă corpul dintr-un loc în altul, el deschidea ușa și, de-ar fi nins, de-ar fi plouat, ieșea afară, străbătea insula, urca ori cobora...
un câmp de eoliene
de Macovei Costel
întrebările ies la suprafață încolăcind firele tăcerilor de ce? cum ? când ? unde ? frica naște din sămânță sau e perenă ? e scrisă în genomul animal ? nu știu dacă o trestie se teme că v-a fi frântă...
pacatul
de dinga cosmin
eol suiera molatec prin haul sufletului meu... mingiie pielea rece a sarpelui ce plasmuieste pacatul originar. oare tu nu stii, iubito, ca pacatul e primul care ne iarta?
halucinogen
de Daniela Bîrzu
acum eoliene ne învârt în spațiul dintre atrii și ventricule ne mișcăm pe câmpuri minate, nimic nu invadează coridoarele spitalelor, paturile prinse și legate între ele ca niște bucăți de carton acum...
aruncă-mi o fărâmitură de muză
de Ioana Camelia Sîrbu
se făcea că vii Eol să îmi pronunți zâmbetul să pui cuvântu-n degete pentru buze să-mi aduni gustul verbului cu inima ta de Eros aruncă-mi o silabă de Prometeu șoptește-mi ah când vine Pandora dă-mi...
amsterdam pe scurt
de alex bâcu
a.vitezele eoliene justificau abundenta morilor de vant b.intelegeam meciul de fotbal numai din reluarile cu incetinitorul c.consecutivitatea liniara a timpului este unicul impediment al eternitatii
giuvaer de legende
de Anisoara Iordache
nordul găsind eoliene miresme de tei răsfiră pe-un giuvaer de legende râuri undele-și poartă spre ugerele pământului pentru a nimici epave de gânduri alexandru din abonutichus la răspântiile binelui...
și vine așa un curent de la pelicani încât
de Marius Lazarescu
le-aș monta câte o eoliană mai bine frigare te-aș duce pe plavie să fac velă din fustă drumul spre despovărare ar trece prin stuf ninocica maia zalataia rîbca atmosfera e plină de proteine...
m-am construit pe o coloană infinită
de Nache Mamier Angela
m-am construit pe o coloană infinită colina gardiole (garda lui eol) se opune vânturilor nebune, soarele mușcă din viile cuminți, am nevoie de lumină, de albastru, cactuși, măslini sălbatici, irișii...
Micropoeme (26)
de Paul Mircea Iordache
fără de izvor bătrâna râpă din deal – plâng paparude Eol și Neptun aruncă furtuni spre Ra – revanșa ploii privind spre pământ floarea soarelui coaptă – zână smerită mereu înfloriți anii copilăriei –...