Ahmet Kutsi Tecer

Ahmet Kutsi Tecer (d. 4 Eylül 1901 Kudüs - ö. 23 Temmuz 1967 İstanbul) Türk șair ve tiyatro oyun yazarı. Babası Abdurahman bey aslen Erzincan Kemaliye'nin (Eğin) yakın bir köyü olan Apçağa'lıdır. Sıbyan mektepleri ile medreselerde eğitim almıștır. Telgrafçılık öğrenmek amacıyla Tarsus'a gitmiș, akabinde İstanbul'da Telgraf Nezareti Mektebi'nde okumuștur. Karamürsel, Yalova, İzmir, Geyve,Bolu gibi yerlerde görev almıștır. Bolu'dayken baba, Hatice Hanım ile evlenir. Babanın ilk çocuğu Firuze (1884) doğar. Ondan altı yıl sonra Mustafa Besim (1890) ismini verdiği oğlu dünyaya gelir. Abdurahman Bey, 1895 tarihinde Beyrut'a bağlı Kudüs Duyun-ı Umumiyesi müdürü olur. Ahmet Kutsi Tecer (1901) bu șehirde dünyaya gelir. Aile oradan Kırıklareli'ne geçmiștir. Babanın bu tarihten ölümüne kadar hayatı hakkında pek bilgi...

1 poezii, 0 proze

Giorgios Seferis

S-a nascut in 1900 la Smyrna , urmeaza gimnaziul la Atena . Din 1918 studiaza dreptul la Paris iar in 1925 revine in capitala Greciei unde se angajeaza la Ministerul Afacerilor Externe . are o prodigioasa cariera de diplomat si scriitor , pentru activitatea sa literara fiind rasplatit cu Premiul Nobel (1963) Volume ( in ordinea aparitiei ) : 1."Strophe"-1931 2."E Sterna"-1932 3."Mythistorema"-1935 4."Tetradio Gymnasmaton"-1940 5."Emerologio Katastromatos"-1940 6."Kihle"-1947 7."Dokimes"-1962 8."Antigrafes"-1965 9."Tria Krypha Poiemata"-1966

73 poezii, 0 proze

Sait Faik Abasıyanık

Sait Faik Abasıyanık ya da Sait Faik (d. 18 Kasım 1906[13][14] ya da 22 Kasım 1906[15] ya da 23 Kasım 1906[16][17], Adapazarı – ö. 11 Mayıs 1954, İstanbul) Türk öykü ve roman yazarı, șair. Türk hikâyeciliğinin önde gelen yazarlarından sayılan Abasıyanık[18], çağdaș hikâyeciliğe yaptığı katkılarla Türk edebiyatında bir dönüm noktası sayılır.[19] Modern Türk hikâyeciliğinin öncülerinden olan Sait Faik, getirdiği yeniliklerle \"kökü kendisinde olan\" bir yazar olarak kabul edilir.[20] Klasik öykü tekniğini yıkarak doğayı ve insanları basit, samimi, hem iyi hem kötü taraflarıyla oldukları gibi fakat șiirsel ve usta bir dille anlattı.[21] Bunu yaparken diğer çoğu Cumhuriyet sonrası sanatçısı gibi Batı\'daki gelișmelere bağlı kalmadı, hiçbir edebî anlayıșın etkisinde...

1 poezii, 0 proze

E.T.A. Hoffmann

1 poezii, 0 proze

E.T.A. Hoffmann

0 poezii, 0 proze

E.T.A. Hoffmann

Ernst Theodor Amadeus Hoffmann - de fapt Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann, cel de-al treilea prenume fu ales mai târziu de către autor, din admirație pentru Mozart - a fost un scriitor, compozitor și pictor romantic german (n. 24 ianuarie 1776 la Kaliningrad - d. 25 iulie 1822 la Berlin). Celebru mai ales ca prozator, el a cultivat genul nuvelistic, cel fantastic și al basmului cult. Datorită pregătirii muzicale el a activat și ca libretist, teoretician și critic muzical. Unele dintre cele mai celebre povești și povestiri ale sale sunt Piticuț - zis și Cinabru, Spărgătorul de nuci, Elixirele diavolului, Urciorul de aur și Domnișoara de Scudery. Fiu al unui jurist, Ernst Theodor crescu din 1780, de la divorțul părinților, alături de mama sa în casa bunicilor de linie maternă. El se bucură de la o vârstă fragedă de o bună pregătire muzicală și se îndeletnici cu desenul, dovedind aptitudini mai ales în domeniul caricaturii. Despărțit de fratele său, el își petrecu copilăria într-un mediu...

7 poezii, 0 proze

E. Ar. Zaharia

E. Ar. Zaharia (n. Zaharia Macovei pe 24 ian. 1911, Horodnicul-de-Sus (jud. Rădăuți) - d. 2005) a fost un poet român din Bucovina, ultimul rămas în viață din grupul iconarilor. Despre autor: ”Scriitorul interbelic E. Ar. Zaharia, pe numele real Zaharia Macovei, le-a fost profesor la Oradea multor scriitori din zonă, sau care au trecut prin Bihor, după 1950, Mircea Zaciu, Ana Blandiana, Gheorghe Grigurcu, Vasile Dan, Octavian Doclin, Ioan Derșidan, Ileana Zubașcu ș.a. Născut în Bucovina, în 1911, a fost fixat de George Călinescu, în marea sa Istorie a literaturii române…, la subcapitolul Suprarealiști bucovineni, dedicat “iconarilor” (o prelungire zonală a Gândirii și gândirismului), din grupul cărora făceau parte Mircea Streinul, Iulian Vesper, George Drumur, Traian Chelariu ș.a. Puțini, însă, dintre cei care au învățat literatura română de la profesorul Zaharia Macovei, știau că a publicat ( înainte de 1944) 13 volume de versuri, pentru că după instaurarea regimului comunist la...

2 poezii, 0 proze