"După secetă" – 20791 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GEGeorge Ene
După chip cunoști o floare, Păsările după cânt, Aurul după culoare Și omul după cuvânt. FESTINA LENTE al Alergătorului între A Nu Fi, A Fi și A Nu Fi ► 25.04.1939 – comuna Țuțulești, județul Argeș; „Fiu al satului”; ► Școala Medie Tehnică de Comerț – S.M.T.C. „Nicolae Kretzulescu” din București (1954-1957); ► Examen de admitere – cu poezii proprii – la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică - I.A.T.C. București (1957 și 1958); ► Absolvent al Școlii Populare de Artă Ploiești – Cursul „Arta Actorului”. Profesor: regizor Gigi Ionescu (1961); ► Licența în Filozofie; doctorat și practică la catedră (1973-1976); ► Absolvent al Programului Academic de Studiere a Bibliei (2005-2006); ► Redactor și redactor-șef al săptămânalului „Metalurgistul” – organ de presă al conducerii Uzinelor „1Mai” din Ploiești (1964-1989), devenit în decembrie 1989 „Realitatea UPETROM” (1989-1990), iar din 1993 „Concordia” (1993-1996); ► Secretar general de...
133 poezii, 0 proze
PAPanescu Octavian Alin
Petre Vulcan Junior alin.panescu@yahoo.ro Parola e mail 12alin Petre vulcan Parola pagina literara 1234al Prima oara am scris o poezie ,dedicata mamei ,la 10 ani,invatat de tatal meu,el era secretar la Cenaclul Columna, pe timpul Magistrului,Titu Radoi,si visul lui era sa-i spun ,,Batrane,,cum isi spun toti Columnistii. , a fost tata bibliotecar la biblioteca judeteana geberal cridtian tell?, corespondent la radio romania actualitati Am participat la o expozitie de pictura ,cu clasa a VIII-a ,cand eram la Scoala Generala ,la Muzeul Judetean. Am participat la Cenaclul Litua,de la Casa Tineretului. Am participat la Cenaclul de la Casa Sindicatelor. Am participat la Cenaclul Columna trei ani la Teatrul de Vara,dupa alti trei ani in care nu am fost primit,am fost reprimit la Cenaclul Columna,la Magnolia,acum se tine la Centrul Judetean Cultural,sala Titu Radoi,inca un an Am calculator,computer,din februarie -acum noua ani,deci, Culturalizarea Maselor. Am trimis poezii la concursuri in...
40 poezii, 0 proze
NSNeceaev Serghei
Neceaev, Serghei Ghennadéevici (1847-1882) - anarhist și conspirator rus, în 1868-1869 a luat parte la mișcarea studențească din Petersburg; în 1869-1871 a avut legături strînse cu Bakunin; a întemeiat organizația secretă Narodnaia rasprava (1869); în 1872 a fost extrădat guvernului rus de către autoritățile elvețiene; a murit în fortăreața Petropavlovsk. Netceaev, ,,superbul tanar fanatic", dupa cum il numea Bakunin, a scris Catehismul revolutionarului - reprezentand statutul organizatiei rusesti ,,Razbunarea poporului" (infiintata aproximativ in anul 1870). Scopul acestei organizatii a fost formulat astfel: ,,Cauza noastra este infricosatoare, desavarsita, universala si necrutatoare... Sa ne unim cu brutele si criminalii - singurii si adevaratii revolutionari din Rusia." 32 Cel dintai om ucis de organizatia lui Netceaev a fost chiar unul din membrii fondatori care a indraznit sa critice conducerea organizatiei. Orice critica era interzisa. Netceaev planuia o impartire inechitabila a...
1 poezii, 0 proze
ADAnghel Dumbrăveanu
Anghel Dumbrăveanu (n. 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, județul Olt) este un poet, prozator și traducător român, aparținând generației resurecționale (1965 - 1970) și a revoluției paradoxismului bine temperat. După absolvirea Școlii Pedagogice (1949–1953), urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 funcționează ca redactor, apoi ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean, devenită Orizont. În prezent este redactor-șef al revistei Rostirea românească. Este căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu. Cei doi au împreună o fiică – profesoara, poeta și traducătoarea Violeta Dumbrăveanu. A scris și publicat peste 50 de volume de beletristică. Teritoriul poetic al lui Anghel Dumbrăveanu s-a conturat de-a lungul a patru decenii în volumele: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a...
17 poezii, 0 proze
LMLELIA MOSSORA
Profesor de limbă și literatură romană si franceză, Lelia Mossora s-a născut pe 26 iunie 1951, în Hîrlău, localitate apropiată Cotnariului, în județul Iași. Moștenește harul artistic de la tatăl său, fost marinar de cursă lungă și mai apoi professor, care în lungile-i peregrinări prin lume, își scria memoriile în pagini de o deosebită frumusețe și sensibilitate. Lelia Mossora a debutat în anul 1968 în revista “Iașul literar”( revistă care astăzi poartă numele de “Convorbiri literare”) sub îndrumarea maestrului Horia Zilieru, pe atunci secretar general de redacție la revista amintită. Dupa termianarea liceului, își urmează studiile la Facultatea de litere din Iași, Universitatea “Al.Ioan Cuza”. Funcționează ca profesor la mai multe școli, până prin 1990, când are „privilegiul” să lucreze la școala unei case de copii din judetul Iași, loc în care a putut să descopere sufletul copiilor așa cum nu ar fi reușit altundeva: „Am lăsat acolo o parte din mine și anii aceia m-au marcat profund...
14 poezii, 0 proze
AVAndreea Filofteia Vîlcu
M-am născut la 06 decembrie 1988, în orașul Brezoi din județul Vâlcea. Am început în orașul natal cu școala primară și cu gimnaziul, urmând și ciclul inferior liceal în același loc. Am "debutat" literar în cadrul unei reviste școlare încă din anii 1999, fiind undeva prin clasa a treia, cu proza scurtă "Gânduri pentru mama". Urmeaza alte apariții de proză scurtă în cadrul acestui proiect desfășurat de către liceu, după care, la vârsta de 16 ani încep o colaborare în regim de redactor cu un ziar saptămânal local. În 2006 mi se oferă o altă colaborare în regim de redactor în cadrul unei reviste lunare din Râmnicu Valcea, distribuite și în Germania. Simultan scriu poezie și proză scurtă și pentru un alt cotidiam săptămânal dâmbovițean, ulterior devenind Secretar General de Redacție în cadrul revistei sus amintite. Am reununțat însă mai târziu la toate aceste lucruri, momentan făcând încercări de a realiza proiecte personale.
24 poezii, 0 proze
BCBarbu Cioculescu
Născut la 10 august 1927, Montrouge, Franța Poet, prozator, istoric literar, editor și traducător Este fiul Mariei (n. Iovițoiu), profesoară, și al lui Șerban Cioculescu, critic literar. Elev al liceelor „Gh. Lazăr” și „Sf. Sava” din București, urmează apoi literele și filosofia (numai doi ani), absolvind însă Facultatea de Drept din București, după întreruperi, în 1957. A debutat în 1942, la revista de poezie „Claviaturi” din Brașov. A fost, pe rând, redactor la „Luceafărul”, corector la Editura pentru Literatură, secretar de redacție la „Revista de istorie și teorie literară”, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, editorialist, după 1989, la ziarul „Dreptatea”. A colaborat cu poezii, studii, articole, recenzii, la „Kalende”, „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Limbă și literatură”, „Secolul 20”, „Apostrof”, „Contrapunct”. A fost distins în anul...
1 poezii, 0 proze
GPGheorghe Hagi Toma Peșacov
Gheorghe Hagi - Toma Peșacov-Pedestrășescu (Gheorghe [Gheorghian] Peșacov; 15 aprilie 1785, Vidin, Bulgaria - 1 noiembrie 1854, București) este un poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. Peșacov a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton...
1 poezii, 0 proze
AOAda Orleanu
Este fiica Leliei (născută Orleanu) și a lui Constantin Marinescu, inginer silvic. Urmează școala primară și primele clase de liceu la Râmnicu Vâlcea, apoi la Constanța, unde susține bacalaureatul în 1933. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938), este secretar de redacție la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1943-1944) și din 1947 până în 1958 profesoară de istorie și franceză în județele Argeș și Hunedoara (la Călan). După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. A colaborat la „Fapta\", „Dacia rediviva\", „Vremea\", „Revista Fundațiilor Regale\", „Femeia și căminul\", „Dorul românesc\", „Viața românească\", „Luceafărul\" etc. A locuit o perioadă îndelungată pe această vatră, (1950 - 1974) perioadă în care a editat cărți fundamentale din întreaga sa operă. Debutează cu nuvela Revedere în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români\" (1942) și editorial, cu romanul pentru copii și tineret Epace noaptea asta-n codru...
2 poezii, 0 proze
ACAron Cotruș
Aron Cotruș (n. 2 ianuarie 1891, Hașag, lângă Sibiu - d. 1 noiembrie 1961 La Mirada, California) a fost un diplomat și scriitor român. A studiat clasele gimnaziale la Blaj, la liceul "Andrei Șaguna" din Brașov și Facultatea de Litere din Viena, și a făcut parte din redacția ziarelor cu caracter naționalist: "Românul" din Arad și "Gazeta Transilvaniei" din Brașpv, dar a avut și colaborări cu reviste de cultură: "Gândirea", "Vremea", "Libertatea" (Orãștie), "Iconar" (Cernãuți), etc. În timpul primului război mondial, a ajuns în Italia, unde a lucrat pe lîngă Legația României din Roma. După terminarea arăzboiului, în 1919, s-a întors în țară a devenit ziarist în Arad, membru al Societății Scriitorilor Români și director la biblioteca Sămănatorul. A lucrat ca atașat de presă la Roma, Varșovia, iar în timpul celui de al doilea război mondial, ca secretar de presă la Madrid și Lisabona. A fost directorul publicației "Frăția de cruce" între anii 1940 și 1941. După prăbușirea...
15 poezii, 0 proze
După secetă
de Nora Iuga
Calul lui Făt-Frumos s-a evaporat pe mările lumii, și numai coada i-a rămas cometă stingheră, să măture Calea Lactee. Fântânile se zbârcesc și Setilă colindă răspântiile, nemaigăsind nici o urmă de...
ieri femeia a obosit
de Stefan Doru Dancus
ieri femeia a obosit ca o creangă de brad după secetă nu mai știu dacă ieri oamenii erau răi ca și astăzi dacă lumea tremura la ușile bancherilor dacă bisericile neputinței omenești mai aveau...
Pagini
de Cristian Stancu
Poezia ta miroase a pâine proaspătă şi a ploaie din grădină după seceta de vară poezia ta de seară... Versurile tale mângâie cu textura cea mai fină țesuturile întinse şi crăpate încă necicatrizate...
respirări
de Nichita Stănescu
\"Abia dupa ce se termina lupta, abia dupa ce se numara mortii, abia dupa ce se spala putoarea sangelui, abia dupa ce se spala steaua de raze, abia atunci, si nici atunci, ceea ce este frumos ne...
Buzău, apă de ploaie!
de Prundoiu Dan
moto: Cât e Buzăul de mare/ Nicio șansă omul n-are! După secetă Când ploaia divină Pământu-l înmoaie, Cămara e plină... Cu apă de ploaie! Candidații în campania electorală Îți dau fiecare, În ritmuri...
Strada lunii, nr. 7
de Sechel Eugen
Întâmplarea asta a ta... Îmi amintește de ceva ce am pățit eu însumi cu ceva ani în urmă. Să fi fost acum vreo opt ani... Nici acum nu înțeleg ce s-a întâmplat. Unele lucruri nu merită sau nu trebuie...
Scrisoare
de Doina Bulzan
Scrisoare Dragul meu, Iubirea de tine, se revarsă peste marginile încăpătoarelor cuvinte! Răsună și acum urmele pașilor tăi în capela sufletului meu; Aștept să vină iar marea sărbatoare a iubirii,...
regat
de Alexandru Corneliu ENEA
REGAT Pe creștet, coroană îmi este o horă cu istorii, care mă-nfrățește și cu universul, decorată cu geme de ciuladră și călușari. Ca rege al locului am și o cămeșă țesută din caier de nori cumulus,...
vino la masă petre
de Ioan-Mircea Popovici
(dacă ești grăbit nu citi textul ăsta te încearcă pe verticală) zilele astea-m văzut încă zburând rândunelele lăstunii cucii cu lucrurile serioase nu-i bine să te joci toate au vremea lor jocul să-l...
Pacea (frântură din "Timpuri și destine", cap. 5)
de valeriu danalachi
S-a sfârșit al doilea război mondial. Mii de orașe și sate au rămas în ruine... Sufereau țări, continente... din greu sufla marea Uniune. Suferea și Basarabia – asuprită de regimuri, sărăcită, rămasă...