Albu Marius Silvan

Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.

19 poezii, 0 proze

albu liliana mihaela

Sa iubesti idealul doar cand e implinit Fara-a sti din ce iad de-ncercari s-a nascut, Sa-l iubesti doar ca azi e frumos si perfect, E usor sa iubesti cand iubesti aparent. Imi incep astazi cu emotie incursiunea in aceasta lume fascinanta a scrisului, o lume in care orice scriitor isi creaza un univers al sau, un univers in care isi poate exprima liber sentimentele si simtirile, temerile si dorintele sale cele mai ascunse, un univers in care da viata personajelor si tot el le hotaraste destinul,unde poate face legea dupa bunul sau plac.In acest mic univers al sau, se simte puternic si de neinvins, un mic Dumnezeu.

10 poezii, 0 proze

Lenuș Lungu

Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU

34 poezii, 0 proze

Raluca Tarlungeanu

Totul porneste de la o incapacitate de comunicare, se nasc apoi texte care tin loc de exercitii de exprimare, se naste dorinta de a impartasi cu altii senzatii si emotii, se naste un pseudonim. Iata cum incepe o aventura in necunoscut, iata cum ma arunc in lumea voastra si-mi dezvelesc simturile si gandurile in fata spiritului vostru critic. Judecati-ma ca pe o necunoscuta dar cititi cu sufletul, e tot ce-mi doresc.

6 poezii, 0 proze

Cornel Borină

Sunt Cornel. Când eram copil, până în adolescență, îmi plăcea să scriu proză. Întotdeauna am avut o dorință de a crea. Dar m-am orientat spre crearea de programe de calculator. Sunt programator, dar când sunt îndrăgostit sau am emoții foarte puternice, mă pot întoarce la alte tipuri de creație.

3 poezii, 0 proze

Florin Dan Gherlea

Florin Dan Gherlea s-a născut la data de 2 aprilie 1989, în municipiul Oradea, județul Bihor. A copilărit într-o familie modestă, în acest oraș cu aer tihnit, unde avea să-și cultive primele pasiuni. A urmat cursurile Liceului Economic „Partenie Cosma”, unde și-a descoperit și dezvoltat dragostea pentru muzică – o înclinație care avea să devină, în timp, o direcție definitorie în parcursul său artistic. Tot aici s-a înfiripat și legătura cu poezia, o formă de expresie care va însoți discret, dar constant, evoluția sa creativă. A urmat studiile universitare la Facultatea de Științe din cadrul Universității din Oradea, specializarea Ecologie și Protecția Mediului. În toamna anului 2009, Florin Dan Gherlea inițiază proiectul muzical keepflow, alături de Alin Radu, Vultur Dacian, Alex Ardelean, Oana Târb, Idu Andrei, Petcu Cristian și alți colaboratori. Proiectul a prins contur prin lansarea mai multor piese muzicale, reflectând o preocupare autentică pentru expresia sonoră a emoției....

7 poezii, 0 proze

Doar o frunză de arțar

1 poezii, 0 proze

popescu mihaela

doar o simpla admiratoare a creatiei

1 poezii, 0 proze

slavu diana

.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț

90 poezii, 0 proze