"Doar copacii mai pot iubi" – 21356 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
ion maria
1976: i-am stricat Craciunul mamei, ca doar nu era sa o las sa se distreze.. ..o copilarie de vis, adica am visat cu ochii deschisi mai tot timpul.. la un moment dat: m-am trezit ca eram mare, la propriu, problema.. nu mi-a placut acum: sunt tot mica, acolo in inima mea-un coltisor de iubire pentru tot ce exista si nu a fost nascut traiesc: pentru copacii ce infloresc primavara, pentru verdele din iarba, pentru soapta clipei ce va fi fost sa fie, sa descopar nonsensul, paradoxul ma fascineaza si strig in mine cand il prind in pumn, sa-i dau drumul nu vreau sa pot
1 poezii, 0 proze
AOAurel Onișor
Aurel Onișor ( n. 11 iunie, 1967, Beclean, județul Bistrița – Năsăud - d. 30 septembrie 1994, Beclean ). Viața și-a petrecut-o la Casa de Copii din Beclean, pe străzile orașului, dar mai cu seamă pe malul râului Someș, prin pădurile din Beclenuț, unde îi plăcea să stea de vorbă cu furnicile, păsările și copacii. O întâmplare petrecută la Casa de Copii din Beclean avea să ne marcheze destinele. Era în 1976, când imensa bibliotecă a Casei de Copii din Prundul Bârgăului fusese adusă cu camioanele și basculată în spațiul clădirii unde astăzi își are reședința Casa de Cultură „Radu Săplăcan”. Într-o zi am pătruns, cu smerenie, în cetatea cărților. Am auzit un plânset de copil dintr-o galerie cu cărți: era Aurel Onișor, strângând la piept „Ceaslovul satelor ” de Esenin. Mai târziu ne-am întâlnit în izolatorul orfelinatului tratându-ne de purici și scabie. Alteori scotoceam în vaste gunoaie cioburi de sticlă colorate sau o bucată de ciocolată. Deseori ne aflam pe coridoarele întunecate unde,...
21 poezii, 0 proze
MTmircea trifu
A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...
812 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
DCdana constantin
coodblu@yahoo.com http://www.youtube.com/watch?v=YVrOE39KT5A Tom Baxter - Skybound Toamna... traseu involuntar ...si nu am unde sa opresc mi-am spus pasul sau piatra pe care voi calca fara margini ca un apus fara bucurie ma va propti de umerii tai si am cazut in dorinta in dorinta de a avea frati printre copaci milenari dar unde mi-am infipt radacinile se facea ca era o inima vie ce rosogolea pamantul aratandu-ma lumii pe dinauntru afara de mine era inca liniste...
19 poezii, 0 proze
PJPhilippe Jaccottet
"Singurul poet din grupul poeților romanzi care a locuit în Franța. Traduce din poezia italiană și germană. Poe crescut la simbolistica artei mediteranee și nostalgiilor septentrionale, care nu îngăduie libertinaje dar celebrează libertățile cuvântului, receptiv la seducția senzațiilor auditive, la cromatica psihologică, încărcând subțirimile portativului cu aluzii, reflecții și concepte(...)" - Ion Caraion Volume apărute: Promenadă sub copaci (1957), Ignorantul (1958), Obscuritate (1961), Aer (1967), Lecții (1969). franceză Philippe Jaccottet (né à Moudon, canton de Vaud, Suisse, le 30 juin 1925) est un poète et traducteur suisse d'expression française. Jaccottet a traduit Goethe, Hölderlin, Leopardi, Musil, Rilke, Thomas Mann, Ungaretti mais aussi l'Odyssée d'Homère. Son métier de traducteur a occupé dans sa vie une place considérable et se révèle, en terme quantitatif, plus important que sa production poétique; s'il a été dicté par la nécessité, il ne s'agit pas...
1 poezii, 0 proze
Doar eu
Nu am.
7 poezii, 0 proze
Doar Eu
4 poezii, 0 proze
pusha
ops..nu prea am ce sa va zic...micutza,dragutza,blondutza,imi place pericolul,si putin incapatanata!..papa
1 poezii, 0 proze
AJanca julieta
3 poezii, 0 proze
Doar copacii mai pot iubi
de Lucescu Daniela
Nu stiai ca doar copacii mai pot iubi? Ei freamata lin, visand povesti de iubire Pe care doar ei le-nteleg. Zeii-oameni au uitat sa viseze Ei traiesc in labirint de idei, Nu-si mai aduc aminte de...
CALEA
de Drugas Cosmin Adrian
Nu stiu ce se intampla cu mine Dar simt ca nu mai e ca inainte Poate ai vrut sa uiti de mine o zi Sau chiar am crezut ca pot iubi? Lacrimi si foc curg prin inima mea As vrea sa stii ce se intampla cu...
Un poet pe campiile elizee
de cornel marginean
Un poet pe campiile elizee, Traian Furnea ,, Din camp un copil Flutura o batista Spre tren Cat s-ar bucura Sa-i raspunda cineva Dar nu se osteneste Nimeni Copilul creste mare Si merge si el Cu trenul...
iubire patimasa pentru COCAINA
de Erikka
Strange-ma inca o data in brate Pentru tine mor din nou sunt deschisa ca un covou sunt gata sa-ti primesc iar ura, plictiseala, durerea ce mi-o oferi zilnic esti lentoarea gandirii mele pentru tine...
Protest contra razboiului
de DANILA MONICA
Daca ma rogi asa frumos sa scriu Am sa ma conformez desigur Si am sa-ti spun acum ce stiu Nimic in viata nu e sigur... Nici ce va fi , nici unde n-o sa stim Dar pot sa-ti spun acum pe data Ca m-ai...
Labirint
de Valeria Lioara Roman
Dimineață de iunie. Ora 7. M-am trezit deja de vreo 3 ore. Încă o noapte plină de revelația întunericului. Golită de sens. Maladivă. Oare ce rău mi-a umplut atât de mult sufletul încât să nu treacă...
O picătură de ploaie...într-o lacrimă de iubire
de Nelia Viuleț
Azi a plouat. A plouat așa de tare, încât pe suflet mi-au apărut două riduri adânci. Azi a plouat și apa lacurilor mele din ochii-mi mirați nu a mai fost limpede, să poată oglindi luna și copacii...
Lumea, astăzi mai goală......
de Anda Andrieș
Acest text a fost postat, ca eseu aniversar, în urmă cu aproape doi ani și jumătate, pentru un om drag nouă, celor care am avut privilegiul de a-i fi citit poeziile … Nicolae Paul Constantin, despre...
Nu ai habar
de Cioban Stela
nici nu ai habar câtă iubire ai aruncat peste inima mea pâna ai strivit-o ea este doar un abur cu miros de narcisă care mi-a fugit pe toate drumurile respirației s-a pitulat în gropile sufletului...