"Din străbuni lăsatu-ni-s-a Graiul să-L sărbătorim" – 23082 rezultate
0.04 secundeMeilisearchpoezii-din-tara-lui-elian
Poezii din tara lui elian
de Dana Banu
Clubul Poeților Dispăruți
Interviuri virtuale cu scriitori și oameni de cultură. Răspunsurile nu sunt imaginate, ci sunt rezultate din prelucrări realizate cu ajutorul inteligenței articiale asupra operelor acestora și asupra informațiilor cunoscute despre ei.
de Radu Herinean
Garabet Ibraileanu
Teoretician al curentului poporanist, critic literar si romancier, se naste la Tg. Frumos, Iasi. Obtine reyultate exceptionale la invatatura, atât la gimnaziul din Roman, cât si la Liceul \"Codreanu\" din Bârlad. Este apoi student al Universitatii din Iasi si al Scolii Normale Superioare, profesor la Universitatea ieseana, Facultatea de litere. Critic literar de mare valoare, patrunde adânc in operele scriitorilor. Volume reprezentative: \"Scriitori si curente\", \"Opera literara a d-lui Vlahuta\", \"Note si impresii\", \"Scriitori români si straini\", \"Studii literare\". E unul dintre temeinicii cunoscatori ai operei eminesciene. Remarcabila e sinteza \"Spiritul critic in cultura româneasca\" (1909). Ne-a mai lasat o serie de cugetari \"Privind viata\" si un roman analitic \"Adela\" (1933), care a fost reprezentat pe scena si ecranizat. Se stinge in 1936 la sanatoriul \"Casa Diaconeselor\" din Bucuresti. Urna cu cenusa disparutului e depusa la Cimitirul Eternitatea - Iasi.
1 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
CRCostinela Rolea
Studentă în anul IV la Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, facultatea de Istorie și Filologie(Limba și literatura română - Limba și literatura engleză). Participantă la: Concursul Național de Creație Literară organizat de cenaclul literar "Pavel Dan" din Timișoara, ediția 2007, -premiulII la secțiunile Proză și Eseu; Colocviul Național Studențesc "Lucian Blaga", Sibiu,ediția 24-27 oct 2007 -premiul revistei "Dacia literară"; Colocviul Național de Literatură Română Contemporană, Brașov, ediția a II-a -mențiune; Sesiunea de Comunicări Studențești, Alba Iulia, 24-25 nov 2006 -premiul II;Sesiunea de Comunicări Studențești a Universității de Vest,Timișoara, mai 2007. Editor la "Lumini de gând", foaie studențească editată cu sprijinul ASCOR și inclusă ca supliment la "Credința străbună" și colaboratoare la: "Discobolul", "Credința străbună", "Gând românesc", "Vatra".
1 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
FGFranz Grillparzer
Franz Seraphicus Grillparzer (n. 15 ianuarie 1791 - d. 21 ianuarie 1872) a fost dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca. Opera 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien"); 1809: Spartacus ("Spartacus"); 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse"); 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau"); 1818: Safo ("Sappho"); 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din: Oaspeții ("Der Gastfreund") Argonauții ("Die Argonauten") Medeea ("Medea"); 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende"); 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn"); 1827: Poezii ("Gedichte"); 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen"); 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben"); 1835: "Tristia ex Ponto" 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt"); 1847: Libussa...
1 poezii, 0 proze
Maruca Pivniceru
Școala centrală de fete, 1950, Facultatea de instalații - Institutul de Construcții București, 1956, ICAB - inginer mecanic șef și organizator de întâlniri cu parteneri străini, 1956 - 1967, IAPIT - Ministerul Turismului, 1967 - 1985, pensionară, peste 500 articole de presă publicate ca publicist colaborator la: Plai străbun, Cronica fundațiilor, Diplomat Club, Portal Măiastra Tg Jiu, etc. Cartea \"Doamne, ce Doamne!\", 2008, volum de interviuri cu personalități feminine de prim rang din diverse domenii de activitate din România. Membru club UNESCO,București, Membru Asociația de prietenie România - China.
5 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
GBGheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
MCMurariu Claudiu
Frant din abisul universului, insusit cu identitate, ucis sentimental si imbracat in purpura pamantului,rastignit pe trupul de piatra al societatii si strapuns de ironiile cotidiene!
3 poezii, 0 proze
Din străbuni lăsatu-ni-s-a Graiul să-L sărbătorim
de Culicovschi Gheorghe
„Din străbuni lăsatu-ni-s-a Graiul să-L sărbătorim!” Televiziunea și radioul ne aduc vestea tristă a trecerii într-o altă viață, puțin după începutul acestei zile de 18 ianuarie 2009, a celui ce a...
Eminescu rasucindu-se in mormant
de Marian Bamboi
\"A fost odata ca-n povesti, A fost - de-ar mai fi iara - Din neamuri tracice, regesti, O prea frumoasa tara. Si era una pe pamant Si mandra-n toate cele Cum e icoana unui sfant Si Luna intre stele....
Cântarea scrisului nostru
de Grigore Vieru
Sunt un om al nemâniei, Lumii astea nestrăin. Vin din munții latiniei, Deci, și scrisul mi-i latin! Zis-a cerul: „Fiecare Cu-al său port, cu legea sa!“ Scrisul ei și râma-l are, Eu de ce nu l-aș...
Cântare tristă
de Boris Druță
Cântare tristă O, Þară fără tineri, Doar cu bătrâni la poartă Cerșind, plângându-și dorul Și încă trista soartă... Stăpân nu are țara, Doar hoți în capul mesei Și-ncă prezent muscalul Ce-njură...
Har
de Ion Pillat
Ce-ți veni de sus, nu-l lăsa să cadă, Ține-ți-l adânc în pământul bun. Ți-a blagoslovit grâul un străbun, Crezul îngropat tainic sub zăpadă. Lasă-te ca-n somn zodiilor pradă, Va veni Prier înverzind...
48 de ani, de căsnicie
de Elisabeta Branoiu
Anul 1963-20-01, ziua nunții noastre. Surpriză, copiii și nepoții, copleșindu-ne cu daruri, au venit astăzi să ne felicite. Ne reamintim mereu cu mare plăcere de acei ani, de acele amintiri atât de...
Plugușor
de folclor
Plugușor Trăiascî familia... Mulți ani fericiți! Ura, flăcăi! Ura! Ura! Ura! Aho, aho, copii și frați Stați puțân și nu mânați Șî di-aicea nu plecați Lângî noi v-alăturați Șî cuvântu-mi ascultați!...
Degradatori de nație
de Daniel Aurelian Rădulescu
Trăim perpetuu în rușine Oh, națiune, biet popor Condus de-o gașcă; golănime Politicând interes... lor. Rămânem prinși tentacular De-o caracatiță gigantă, Infipți în ac de-un insectar De-o...