"Despre eroii militari, stat și popor" – 20462 rezultate
0.07 secundeMeilisearchdespre-teatru-si-poezie
Teatrul ca poezie si poezia ca teatru
de jkloungsuh
scrieri-despre-arta
Psihocritică: scrieri despre artă.
de Ela Victoria Luca
Theatron
despre teatru
de Ioana Petcu
clopote
Enciclipedie despre clopote - Trilogia `Proiectul unei limbi universale`
de Ovidiu Oana
subiectivisme
articole și eseuri despre întâmplări, fapte, evenimente; comentate în cel mai pur stil subiectiv de Florin Hălălău
de Florin Hălălău
RCRadu Tudor Ciornei
Exista un anumit tip de fictiuni prin care autorul incearca sa se elibereze de o obsesie,aceasta nefiindu-i clara nici macar lui insusi. De bine, de rau acestea sunt singurele pe care pot sa le scriu.ba mai mult, sunt povestile misterioase pe care am fost silit sa le scriu inca de pe vremea cind eram adolescent.In (...) anii ce au urmat am continuat sa explorez acest obscur labirint ce conduce spre principalul secret al vietilor noastre. Ernesto Sabato-despre eroi si morminte.
485 poezii, 0 proze
ESErnesto Sabato
Ernesto Sábato, unul dintre cei mai importanti prozatori latino americani, s-a nascut in Rojas, oras in provincia Buenos Aires, Argentina, in 1911. Parintii erau imigranti italieni, Juana María Ferrari si Francisco Sábato. E doctor in fizica si a tinut cursuri de filosofie la Universidad de La Plata. A lucrat in celebrele laboratoare Curie de la Paris dar, in 1945, a abandonat cercetarea stiintifica pentru a se dedica in exclusivitate literaturii A scris variate carti de eseuri despre om si crizele timpului nostru si despre sensul activitatii literare -Scriitorul si fantasmele sale (1963), Apologii si rechazos? (1979)-, si trei romane: Tunelul (1948), Despre eroi si morminte (1961), si Abbadon, exterminatorul (1974), toate trei fiind traduse in limba romana. A primit premiile Cervantes si Gabriela Mistral in 1984, iar in 1999 si-a publicat autobiografia, "Antes del Fin" - "Inainte de Sfarsit", publicata de editura Humanitas cu titlul "Inainte de tacere".
11 poezii, 0 proze
GAGheorghe Adamescu
Gheorghe Adamescu (n. 26 iulie 1869, București — d. 4 aprilie 1942) a fost un istoric literar și bibliograf român, membru al Academiei Române. A scris o istorie a literaturii române de la origini până în 1910. Studiile și le-a definitivat în străinătate, fiind specializat în litere la Geneva și Paris. A fost autorul unor manuale de literatură în perioda interbelică. De asemenea a scris o istorie a literaturii române de la origini până în 1910, însa în care sunt prezente unele erori cauzate de informații eronate, despre Mihai Eminescu de exemplu, sau de interpretări proprii neobiective. A devenit membru corespondent al Academiei Române din 1921. Ecaterina Țarălungă îl caracterizează în Dicționarul de literatură română scos în 2007, ca fiind spirit filologic, așezat la confluența veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, lucrările lui excelează prin acribie științifică și tentativa de cuprindere enciclopedică a fenomenului cultural românesc, favorizând astfel sinteza culturală pe baza căreia...
4 poezii, 0 proze
cris
despre mine...sunt o indianca ratacita pe plaiurile mioritice, port in suflet un dor nedefinit...
5 poezii, 0 proze
FOFlorin Opran
DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea… Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Și lăsate acolo, în calculator, să fie uitate. Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri și proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale. Așa că, iată-mă întors pentru o vreme, “part-time” la atitudinea de artist, iata-mă scriind din nou, boem și transfigurat într-o realitate interioară de care uitasem. Scriu din nou versuri, printre toate celelalte proiecte care îmi ocupă timpul prezent. Și făcând asta, mă simt mai complet și mai racordat la...
113 poezii, 0 proze
Alexandra
Despre mine nu ar fi atât de multe de spus. Am mers mai mult pe "real" decât pe uman. Poeziile de aici datează din perioada adolescenței, de când eram în liceu. Ați putea ține cont de asta când vă gândiți să comentați. Am mai scris o perioadă foarte scurtă de timp după ce am terminat liceul, iar mai apoi am lăsat-o baltă. Îmi mai scriu ocazional gândurile sau ideile, dar pe blog și nu sub forma unei "povești frumoase".
5 poezii, 0 proze
VIvorniceanu ionut
Despre mine nu pot sa spun decat ca sunt un om normal cu ceva special...Acel ceva care se intalneste la multi,acel ceva care iti da putere sa transformi pana si cea mai amara lacrima intr-un sentiment pus pe hartie.. Acel ceva care iti da lumina in suflet si putere sa mergi mai departe.. Cred ca in final tot ce conteaza e sa lasi o urma.. O las si eu cum pot.
38 poezii, 0 proze
SSilv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
tess
Despre viata...
2 poezii, 0 proze
MSMihaela-Iuliana STANCU
DESPRE VOLUMUL "RE-VERS" Mihaela-Iuliana Stancu este o pascaliana trestie ganditoare ce-si inalta subtiratica ei coloana de simtire sub o bolta a varstei ,cand tulburata de vartejuri si patimi solare,cand strabatuta de adierile aromiroare si misterioase ale noptii. Vrajita de indepartate chemari bacoviene sau blagiene,Mihaela ramane un teritoriu poetic insemnat cu pecete razesasca de stapanire.In versurile ei suple, topite in valurile ritmice si simetric distribuite ale unei respiratii lirice proprii,ea canta si descanta,cheama si blesteama,doreste si dojeneste,se daruie si se naruie cu gratia si resemnarea unei fatalitati feminine asumate.Poezia ei adolescenta este un scaldat continuu intr-un lac vrajit,incarcat cu nuferi de trairi si intelepciune nascuti in dulcele namol al iubirii si tasniti apoi floral si candid spre cer. Autenticitatea scriiturii poetice a Mihaelei Stancu sta in simplitate ,fluiditate,lipsa aproape totala de artificii moderne si vulgaritati postmoderne.Este un...
18 poezii, 0 proze
Despre eroii militari, stat și popor
de cornel marginean
Despre eroii militari, stat și popor În 15 august am privit o ceremonie de aducere aminte a eroilor militari de la Oarba de Mureș. Statul, prin reprezentanții săi, a organizat și desfășurat...
Neînțelesul joc al rătăcirii
de Ioan Barb
Ultimele nopți cu zăpadă m-au dus cu gândul la o vreme despre care n-am vrut, atât amar, să îmi amintesc și pe care credeam că o înmormântasem de mult. Dar parcă cineva își întinde, din când în când,...
Dilema eroului necunoscut
de Dumitru Sava
Ascunsă sub pelerină și glugă, cu inima cernită și temătoare că cineva ar putea să o observe, deși a ajuns de nerecunoscut, o văduvă, cândva tare frumoasă și rămasă încă virtuoasă în ciuda păcatelor...
Katyn
de nicu brezoianu
Spre dimineață am văzut un film zguduitor, Katyn, lansat în septembrie 2007, regizat de Andrej Vajda. Alături de Roman Polanski și Krzistof Kieslowski formează tripleta de aur a regizorilor polonezi....
Limba noastă e a noastră?!
de Camelia Tripon
Limba noastă e a noastră?! Uneori prin copierea unor pasaje într-un manual alternativ o carte, care altfel era sortită să se umple de praf, devine importantă, dar și periculoasă prin denigrarea...