Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"De-ar trece vântul"25018 rezultate

0.02 secundeMeilisearch
45 rezultate
ora-de-televizor

ora-de-televizor

ColecțieRubrică5 texte

agenția de monitorizare a presei Agonia

de Radu Herinean

spectator_de_cinema

spectator_de_cinema

ColecțieRubrică1 text

Spectator de cinema

de Luminita Suse

cutitul-de-argint

cutitul-de-argint

ColecțieRubrică63 texte

Cutitul de argint

de felix nicolau

poezii-de-dragoste

poezii-de-dragoste

ColecțieTemă7184 texte

Poezii de dragoste

poezii-de-8-martie

ColecțieTemă63 texte

Poezii de 8 Martie

OJ

ozanda johanes

AutorAtelier

Sunt un om absolut obisnuit, unul dintre aceia pe langa care treci fara sa-l observi. Aproape invizibil. Totdeauna am fost indragostita de ceva sau de cineva . Intai am iubit satul in care m-am nascut , un sat de munte cu oameni calzi. Acolo am invatat sa iubesc oamenii, copacii, vantul. Am iubit ca un adolescent , cu inflacarare, apoi ca un om matur, cu ratiune aproape. Acolo am scris primele poezii. Am gasit in fiecare om pe care l-am intalnit ceva care sa-mi atraga atentia , o trasatura fizica sau morala care e unica. Imi iubesc copilul ,prin care retraiesc din nou toate etapele vietii . Sunt medic si imi iubesc pacientii ; de la ei am invatat ca omul isi scoate la iveala acea parte buna mai ales cand e in suferinta. Si ca in oricare individ, oricat de rau ar fi, tot exista o farama de bunatate. Imi doresc sa pot avea in suflet tot restul vietii puterea asta de a iubi. Ceva...Sau pe cineva..

4 poezii, 0 proze

CR

Ciu Radu

AutorAtelier

Cum trece timpul......daca as putea sa stau pe loc, poate ca lacrimile ar inceta sa curga si as putea sa uit cat de albastru arata cerul in seara asta.

47 poezii, 0 proze

Alin FarcasAF

Alin Farcas

AutorAtelier

Autorul își face apariția - miraculos, ar spune unii - în toamna anului 1979, în Mediaș și descoperă cu stupoare că are doi părinți. Trece cu greu peste asta și crește în legea firii și-n spirit ardelenesc. Duce o viață lipsită de griji, dar nelipsită de sare, zahăr și grăsimi, până-ntr-a 19-a primăvară. O dată mustăcioara crescută bine, ambiția îl macină și-l mână spre mai bine. Se decide să-și ia destinu` la pumni. Cu liceul terminat, discotecile din zonă-i călcate în picioare și fetele consumate cu tot cu cotor, se hotărăște să vină în capitală. În Micul Paris, încearcă Dâmbovița cu degetul, se arde și suflă mai apoi și-n iaurt, își pierde câțiva dinți într-o încăierare incorectă (1 vs 5), ceea ce nu vă dorește și dumneavoastră, face o facultate... ca să nu zică precum că n-a făcut-o și p-asta, are parte de viață de noapte din belșug, muncește pe unde apucă, demolează patroni, iubește femei, se îndrăgostește și, odată cu trecerea timpului, începe să-l piardă pe ardeleanul din el....

43 poezii, 0 proze

siminiciuc andreiSA

siminiciuc andrei

AutorAtelier

Ma trezesc...deschid lent ochii....la dracu...inca sunt aici, prins in aceasta lume. Inca o zi intr-o lume de c***t inconjurat de oameni de c***t. Nu stiu pentru moment de ce ma mai deranjez sa ma ridic...oricum o sa ma intorc in pat in curand, oricum o sa vizes la dulcea inconstienta si la asternutul moale si calduros, toata ziua. E lumina, nu vreau sa fie lumina. Ma deranjeaza lumina. Trag jaluzele dar e in continuare la fel de alb in camera ...la naiba. Ar trebui sa mananc? neee.....ar trebui sa fac ceva? Da, trebuie sa merg la scoala dar Fuck school.....nu am chef de asta....nu am chef de nimica...cel putin nu acum....timpul trece.....telefonul incepe sa sune. Il ignor...poate inceteaza. Dupa 30 de secunde chiar inceteaza...Bine sper sa nu mai fiu deranjat azi...vreau sa vina noaptea si sa fie intuneric iar....

3 poezii, 0 proze

Nicolae MilcuNM

Nicolae Milcu

AutorClasic

Nicolae Milcu, mai cunoscut sub semnătura N. Milcu, (23 septembrie 1903, Craiova - 21 septembrie 1933, Craiova) a fost un poet român. De un destin vitreg a avut parte, de la o fragedă vârstă, fiul țăranilor gorjeni Aneta și Ioan Milcu, morți, amândoi, de tuberculoză. Rămas orfan când încă ar fi avut nevoie de ocrotire, Milcu e crescut de o mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I\" din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, Milcu simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops\", trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un tifos exantematic, boală pe care o învinge, dar care îi șubrezește iremediabil sănătatea. După...

1 poezii, 0 proze

NR

Noica Rafail

AutorClasic

Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...

2 poezii, 0 proze

Rafail NoicaRN

Rafail Noica

AutorClasic

Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...

5 poezii, 0 proze

I

iulian

AutorAtelier

Sunt o picatura de ploaie strivita intre pleoapele tale grele de visuri. Sunt un gand hoinar, ratacit in parul tau, roua diminetii tarzii incendiate de soare, secunda boaba de nisip cazuta in clepsidra fara de sfarsit.Sunt firul de iarba peste care treci acum grabita, sunt frunza pe care o tii ingandurata intre degete!Sunt raza de soare care iti mangaie privirea, sunt ultima silaba pe care as dori sa o rostesti inainte de a visa si primul tau gand... Iubita mea, ochii tai deschid spre mine universuri, zambetul tau ma imbata de o betie cereasca. Atingerea ta e pentru mine curcubeul, sarutul tau... sfarsitul unei lumi si nasterea alteia. Iubita mea esti vis si... durere...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta alaturi de tine, nu mi-as dori alta. O clipa sa ma privesti, sa-mi zambesti, sa ma atingi, sa ma saruti. Te mai astept o viata... Si ce altceva as mai putea sa iti ofer decat doi ochi caprui, frumosi si un zambet cald, care sa-ti calauzeasca pasii zi de zi! Cred ca o sa va placa...

19 poezii, 0 proze

Patricia LidiaPL

Patricia Lidia

AutorAtelier

753 î.Hr. Doi tineri crescuți de lupi întemeiază Roma. 101-102. Un oarecare Traian vine în Dacia cu oameni săi și unii uită să mai plece. Ani la rând, se perindă prin lume vizigoții, hunii, tătarii, turcii etc. 578. Limba română se face auzită prin celebrele vorbe "Torna, torna, fratre", care vor sta mărturie peste veacuri pentru vitejia poporului român proaspăt format. Sec. XIV-XV. Se nasc unele state cu aspect românesc, trec prin perioade mai mult sau mai puțin prospere, înfloresc și decad, asta și din cauza unei trăsături definitorii în lupta pentru putere: românii își puneau totdeauna o întrebare falsă "ce-ar fi să am eu mai mult?", când în realitate trebuiau să-și pună întrebarea "ce-ar fi să îl ajut pe celălalt să aibă un pic mai mult decât hainele de pe el?". 1852. Se naște I.L. Caragiale. Acesta le va spune românilor, o dată pentru totdeauna, tot ceea ce trebuie spus despre ei. 1962. Natura face primele planuri în vederea declanșării proiectului Patricia Lidia, aducându-i în...

190 poezii, 0 proze

CT

Cheap Thrills

AutorAtelier

"Eu sunt multi, mă înțelegi? S-ar putea să fiu nemăsurat de mulți (Nesățioasă mulțime!)Nici unul nu știe despre altul și asta deranjează...Nu numai alături de mine, nici măcar în mine însămi nu vreau să am un confident. Din cauza asta, în viață sunt mincinoasă (adică tăcută, și când sunt silită să vorbesc - mincinoasă), deși, într-o altă viață, trec drept una care spune adevărul, și așa și sunt. Nu pot să împart." (Țvetaieva)

1 poezii, 0 proze

De-ar trece vântul

de Laurențiu Nelu Rădoi

De mi-ar trece vântul dansând peste tâmple, Gândul meu ar fi o coroniță de stele, Stindardul iubirii de viață ar umple Zări colorate-n șirag de mărgele. Un murmur aprins sub bolta de vise De-ar fi să...

PoezieAtelier

Vă era dor de Valeriu?

de Maria Tirenescu

„douăzeci și trei și cincizeci și nouă de minute” am primit un ceas, unul nou voi păși într-o altă dimineață neatârnat de timp, umbră, intenție * de data aceasta voi duce gestul până la capăt și...

PoezieAtelier

Iubire pentru ... Maricica

de Marius Matache

Si dacă toate-s împotrivă Si dacă toate-s contra mea Zadarnic te visez aproape Zadarnic sper să fii a mea Si dacă vântul n-ar mai bate Și dacă ploaia-ar înceta Să te gonesc de lângă mine Și să te uit...

PoezieAtelier

Puteți să îmi spuneți Dumnezeu

de Somesan Sergiu

Puteți să îmi spuneți Dumnezeu Nava-mamă Speranța se îndepărta de planetă, mărindu-și treptat viteza. Chiar privită de la o asemenea distanță părea imensă, așa cum ar trebui să fie întotdeauna...

ProzăAtelier

cine vrea să muște mușcat să se nască

de ștefan ciobanu

mirosurile din piață îndreptate spre divinitate se plimbă prin nări de parcă ar fi niște pești în apă pe la colțuri cerșetorii sunt pionezele care țin piața peste toate astea trece vântul ca o palmă...

PoezieAtelier