"De n-ar fi fost" – 25020 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse
cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau
poezii-de-dragoste
Poezii de dragoste
poezii-de-8-martie
Poezii de 8 Martie
Lia Dumitriu
Dacă ei nu s-ar fi iubit o vreme, nici n-aș fi fost. Dar sunt. Port pe brațul stâng ‚urmele’ copilăriei, acoperite cu brățări de argint. Sa fie... vreo 16. De brățări zic. Urme?... Cine mai are vreme a număra! Și de ce! Ce mai port? Tăceri, liniști, așteptări și o pasăre ce țipă uneori.
50 poezii, 0 proze
LMLocatelli Monica
Un pelerin in cautarea perfectiunii,un suflet increzator in lumina ce salasluieste-n fiecare dintre semenii sai.Biografie...Oare ne pot reprezenta cateva cifre,numele de familie,functia,studiile? Ar fi fost simplu daca am fi incaput intre copertile dosarelor de statistica,nu?
18 poezii, 0 proze
ADAlexandru Depărățeanu
Alexandru Depărățeanu (25 februarie 1835 - 11 ianuarie 1865) a studiat în țară și apoi la Paris, unde și-a însușit idei revoluționare. Amestecat în mișcarea politică a ajuns deputat în Camera care a urmat după lovitura de stat (1864), dar a murit tânăr. A lăsat totuși pe lângă o dramă Grigore-Vodă o colecție de poezii, care s-a tipărit pentru prima dată în 1861 sub titlul Doruri și amoruri. E sigur că avea talent, dar natural, el n-a ajuns decât în faza de imitație și de inspirație după maeștrii săi, mai ales francezi. Influența aceasta se vede chiar în vocabularul întrebuințat de el, fapt care-l apropie de Heliade, care pare a-i fi fost maestru, dar îl face neînțeles azi. Probabil că nimeni nu i-ar fi reținut numele bietului Depărățeanu, dacă Topîrceanu nu l-ar fi parodiat memorabil în Vara la țară. De altfel o parte din scrierile lui aflate la moșia din Deparați a fost arsă la răscoala din 1907. Să remarc totuși talentul lui Alexandru Depărățeanu, care promitea, dar nu se copsese...
1 poezii, 0 proze
NHNicolae I. Herescu
Nicolae. I. Herescu, s-a născut la 6 decembrie 1906, în orașul Turnu Severin, și a murit la 16 august 1961, în Zürich (Elveția). Provenea dintr-o familie boierească, între membrii căreia s-ar fi numărat și Udriște Năsturel. A absolvit Liceul „Carol I” din Craiova și Facultatea de Litere și Filosofie, secția de limbi clasice, din București. Și-a continuat studiile de specialitate la Paris (1927-1929), obținînd în 1929 doctoratul în litere. Numit la catedra de limbi clasice a Universității din București, a urcat rapid treptele didactice, devenind profesor universitar. A fost destinatarul a numeroase scrisori provenind de la nume ilustre ale literaturii române: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ion Pillat, Agatha Grigorescu-Bacovia. Latinist, poet, prozator, eseist, traducător, fondator și director al Institutului Român de Studii Latine din București (1937–1945), a fost președinte al Societății Scriitorilor Români, director al Fundațiilor Culturale Regale...
1 poezii, 0 proze
MBMichelangello Buonarroti
Michelangelo Buonarroti (n.6 martie 1475, Caprese, Provincia Arezzo - d.18 februarie 1564, Roma), alături de Leonardo da Vinci, cel mai important artist în perioada de vârf a Renașterii italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură și arhitectură. A scris și poezii, în special în genul sonetului și madrigalului. Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni și ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. După întoarcerea la Florența, de unde provenea familia lor, Michelangelo este lăsat în grija unei doici. Aceasta fiind fiică și soție de pietrar, i-a insuflat micului Michelangelo dragostea pentru marmură. Această pasiune timpurie îl determină să părăsească școala, deși părinții lui ar fi dorit ca el să studieze gramatica și să se consacre studiilor umaniste. Datorită prietenului său, pictorul Francesco Granacci, Michelangelo descoperă pictura și, în 1488 este dat la ucenicie în...
52 poezii, 0 proze
LPLuigi Pirandello
Luigi Pirandello (n. 28 iunie, 1867 – d. 10 decembrie, 1936) a fost un dramaturg, romancier și eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934. S-a născut în 1867 în Sicilia, la Girgenti (azi Agrigento) într-o familie înstărită. Tatăl, antreprenor al unor mine de sulf – luptase în armata lui Garibaldi și se căsătorise în 1863 cu Caterina Ricci–Gramitto, sora unui camarad de arme –, și-ar fi dorit ca fiul să intre în afaceri, dar Luigi e atras de literatură, după absolvirea cursului liceal își începe studiile universitare la Facultatea de litere a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, Mal giocondo (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană Elegiile romane ale lui Goethe și compune Elegiile renane....
0 poezii, 0 proze
HBHoria Bonciu
Horia Bonciu (n. 19 mai 1893, Iași, d. 27 aprilie 1950) este pseudonimul literar al lui Beniamin (Hieronim? Bonciu?) Haimovici (cunoscut și sub pseudonimul de Sigismund Absurdul), scriitor avangardist român. A colaborat la revista Meridian și a scris poeme și romane experimentale. A fost student la Berlin, unde a frecventat cercurile avangardei, mai precis ale mișcării expresioniste. Nu și-a finalizat studiile. Acuzat de pornografie, asemenea unor confrați cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroși intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare. Este considerat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc unul dintre precursorii postmodernismului. Opere * Lada cu năluci, 1932 * Eu și Orientul, 1933 * Poemele către Ead, 1933 * Bagaj, 1934 * Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936 * Brom, 1939 * Requiem, 1945 * Pensiunea doamnei Pipersberg, Colecția "Restituiri", Editura Dacia,...
1 poezii, 0 proze
EBEmil Botta
Emil Botta (n. 15 septembrie 1911, Adjud - d. 24 iulie 1977, București) a fost un poet, prozator și actor român. Este fratele eseistului Dan Botta, precum și fiul lui Theodor Botta, medic, și al Aglaiei. Clasele primare le face la Adjud, dar la 15 ani fuge de acasă pentru a deveni actor. Urmează apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București, în perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului Național din București, după mai mulți ani petrecuți pe unele scene de provincie. La Nțional joacă în roluri de excepție, Werther, Iago, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta etc. A jucat în numeroase filme, cum ar fi: Se aprind făcliile(1939), Viața nu iartă, 1958, Erupția, 1958, Când primăvara e fierbinte, 1961, S-a furat o bombă (regia Ion Popescu Gopo), 1961, Pași spre lună( tot în regia lui Gopo), Pădurea spânzuraților (regia Liviu Ciulei), 1964, Răscoala, 1965, De-aș fi... Harap alb, 1965, Șah la rege, 1965, Dacii, 1966, Faust XX, 1966, Subteranul, 1967, Columna, 1968, Mastodontul,...
39 poezii, 0 proze
NMNicolae Milcu
Nicolae Milcu, mai cunoscut sub semnătura N. Milcu, (23 septembrie 1903, Craiova - 21 septembrie 1933, Craiova) a fost un poet român. De un destin vitreg a avut parte, de la o fragedă vârstă, fiul țăranilor gorjeni Aneta și Ioan Milcu, morți, amândoi, de tuberculoză. Rămas orfan când încă ar fi avut nevoie de ocrotire, Milcu e crescut de o mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I\" din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, Milcu simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops\", trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un tifos exantematic, boală pe care o învinge, dar care îi șubrezește iremediabil sănătatea. După...
1 poezii, 0 proze
catindatu mihai
Daca ma gandesc la propia-mi viata sunt tentat sa o compar cu trecerea prin anotimpul primaverii si al verii , atunci a fost copilaria si tineretea iar toamna ar fi tot o tinerete dar mai matura,mai plina de miez,de amintiri.Iarna nu stii cand incepe in viata ta pentru ca de fapt tot restul vietii ne pregatim pentru acel drum spre propriul Pol Sud. Mi-am petrecut anii intre masini si masinarii,in miros de sudura,de ulei incins,am trait si inca traiesc alaturi de truditorii fierului,e o arta ciudata pentru ca de fapt orice meserie e o arta si are artistii ei ,din pacate anonimi pentru ca nimeni n-o sa fie extaziat de o roata dintata sau de un strung. Mi-a placut mereu muzica ,de fapt sufletului meu i-a placut sa se inconjoare de muzica si cand ma simt dezamagit si foarte trist ascult piesa "Ocean cloud"cu Marillion.Sper ca pot sa transmit ceva bun din sufletul meu ,din modestia si intelegerea mea pentru ceilalti.
10 poezii, 0 proze
De n-ar fi fost
de Dascalu Mihai
In fiecare zi ne irosim sublimul, In tainica beție de culori a vieții, Mintindu-ne cu vise iluzorii, De prea cucernicia lupta a sortii. Dar bântuiți de indolenta morții, Călătorim haotic prin...
De n-ar fi fost...
de Madalina Ionescu
De n-ar fi fost pământul tină, De n-ar fi fost mările ape, Mă-ntreb de ce-ar fi fost de vină, Și aerul,și apa,toate... De n-ar fi fost văpaia-n zare, De n-ar fi fost cerul cu nori, Mă-ntreb ce rost...
a fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi fost nu s
de Florin DeRoxas
surpriza! povestea e de fapt titlul.
Dac-ar fi fost bradul de-acasă
de Doru Lascarache
De n-ar fi Huidu cârcotaș Si n-ar bârfi o țară-ntreagă Ar fi demult pus pe făgaș La Dumnezeu ca să-l mai dreagă.
De-as fi culoare
de Valentin Brasoveanu
Cel de Sus m-a dorit om cu vise amintiri dureri pareri de rau si amagiri si ganduri si uneori placeri. de n-ar fi fost sa fie asa si-ar fi sa pot alege as fi un lucru, un ceva in drumul cui alege...