"De morte" – 25020 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
spectator_de_cinema
Spectator de cinema
de Luminita Suse
cutitul-de-argint
Cutitul de argint
de felix nicolau
poezii-de-dragoste
Poezii de dragoste
poezii-de-8-martie
Poezii de 8 Martie
AGAlphonsus de Guimaraens
Alphonsus de Guimaraens (Ouro Preto MG, 1870 - Mariana MG, 1921) formou-se bacharel em Direito, em 1894, em Ouro Preto. Na época já colaborava nos jornais Diário Mercantil, Comércio de Săo Paulo, Correio Paulistano, O Estado de S. Paulo e A Gazeta. Em 1895 tornou-se promotor de Justiça em Conceiçăo do Serro MG e, a partir de 1906, Juiz em Mariana MG, de onde pouco sairia. Seu primeiro livro de poesia, Dona Mística, 1892/1894, foi publicado em 1899, ano em que também saiu o Setenário das Dores de Nossa Senhora. Câmara Ardente, cujos sonetos atestam o misticismo do poeta. Em 1902 publicou Kiriale, sob o pseudônimo de Alphonsus de Vimaraens. Sua Obra Completa seria publicada em 1960. Manteve contato com Álvaro Viana, Edgar Mata e Eduardo Cerqueira, poetas simbolistas da nova geraçăo mineira, e conheceu Cruz e Souza. Considerado um dos grandes nomes do Simbolismo, e por vezes o mais místico dos poetas brasileiros, Alphonsus de Guimaraens tratou em seus versos de amor, morte e...
1 poezii, 0 proze
ASAnghelos Sikelianos
1884- 1951 personalitate de prim-plan a literaturii elene contemporane Di tendenze orfiche è il poeta greco Anghelos Sikelianos (nato a Leucade nel 1884, morto a Atene nel 1951), che nel 1927-35 creò a Delfi un centro artistico internazionale per il quale mise in scena alcune tragedie classiche. Fu autore di opere teatrali come Ditirambo della rosa (1932), Sibilla (1940), Dedalo a Creta (1942), La morte di Digheni (1947). Numerose le opere poetiche raccolte nei tre volumi della Vita lirica (1946-47) tra cui è "Prologo alla vita", "Orfiche", "Canti del desiderio", "Epinici" e il poema incompiuto "La pasqua degli elleni". Attirato dal sincretismo tra cristianesimo e dottrine orfiche, sostenitore della continuità tra mondo antico e moderno, Sikelianos adombrò nei miti classici, cristiani e bizantini le vicende della guerra, dell'occupazione e della resistenza.
1 poezii, 0 proze
HPHalina Poswiatowska
Halina Poswiatowska, de son nom de jeune fille Myga, est née le 9 juillet 1935 à Czéstochowa, non loin de Cracovie. En 1958 elle débute avec un premier recueil de vers intitulé Hymne idolâtre. Cette année-là elle subit sa première opération du coeur. Elle publie encore deux recueils de poèmes, Le jour d\'aujourd\'hui, en 1963, et Ode aux mains, en 1966, ainsi qu\'un tome de prose, Récit pour un ami, en 1967. Halina Poswiatowska est morte le 11 octobre 1967, quelques jours après une deuxième opération du coeur. Un recueil de vers posthume est paru en 1968, intitulé Encore un sowyenir, en 1975, les Editions Littéraires de Cracovie (WydawnictWo Literackie) publient un Choix de poèmes qu\'elles rééditent en 1989. Puis en 1997-98, paraissent à Cracovie, chez le même éditeur Les oeuvres complètes en trois volumes. Halina Poswiatowska traduisit également de l\'anglais et du français des poètes comme Joseph Margolis, Lawrence Ferlinghetti, Ezra Pound, Paul Eluard et Jacques Prévert entre...
17 poezii, 0 proze
MSMaurice Scève
Maurice Scève (1501-1564?), représentant le plus illustre de l\'école lyonnaise, est né à Lyon, entre 1500 et 1505, dans une famille bourgeoise qui joue un rôle honorable dans la vie de la cité. Son existence reste mal connue. Il reçoit une solide formation intellectuelle. Peut-être devient-il docteur en droit. Vers 1530, il est en Avignon attaché au vicaire de l\'Archevêque. En 1533, il prend part aux recherches qui tentent de retrouver le tombeau de la mythique Laure, la dame que Pétrarque avait aimée et chantée dans son Canzoniere, morte en Avignon lors de la peste de 1348. Il y découvre un sonnet qu\'il attribue à Pétrarque. Cette trouvaille lui vaut la célébrité, et les félicitations du roi François Ier, lui même grand amateur de poésie pétrarquiste. De retour à Lyon, Scève fréquente les cercles cultivés et connaît les milieux néo-latins où s\'épanouisse le sodalitium lugdunense. En 1535, Scève fait la connaissance d\'Étienne Dolet et lui donne à imprimer son premier ouvrage, La...
6 poezii, 0 proze
GPGino Pastega
Gino Pastega è nato e vive a Venezia. Medico, libero docente universitario. Membro dell\'\"Ateneo Veneto\" e de \"La Maison des Ecrivains de Paris\", presidente di \"Poezia Venetia\", socio del PEN italiano. Ha publicato numerosi saggi letterari e filosofici, i libri di poesia \"L\'Impossibile bersaglio\" Ed. del Leone 1993, \"Navegar co le stele\" Ed. Clessidra 1995, \"La morte inesistente\" Ed. Clessidra 1995, (ristampa 1997 tradotto in romeno e in francese), \"Straniero\" Ed. Grafic House 1998, I miei occhi nel mare, Campanotto Editore 2003, Poesie a Vilenica (in italiano e sloveno) Ed.I. Osojnik - B. Subert 2004, i libri di racconti \"La soffitta\", Ed<. Clessidra 1993 e \"Giochi della sorte\" Campanotto Editore 1999. Della sua opera hanno scritto molti critici letterari e poeti. Ha vinto numerosi premi letterari nazionali ed internazionali.
4 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
HIHorváth István
István Horváth (n. 10 octombrie 1909 - d. 5 ianuarie 1977), fost om de serviciu la Universitatea din Cluj, devenit redactor la „Falvak Népe” și „Utunk”. Volumul "Törik a parlagot" a obținut Premiul de Stat în 1951. În afară de acesta a mai publicat: - "Balogh Eszti hajnala" [Zorile lui Eszti Balogh] (1954), - "Krizantémok" [Crizanteme] (1960), - "Fenséges adósság" [Datorie supremă] (1962), - "A tenger hangja" [Glasul mării] (1991), la care se adaugă mai multe volume de versuri și nuvele, unele traduse și în limba română plus alte multe volume, unele publicate post-mortem. *** HORVÁTH István: rumanuja hungara poeto, verkisto (Magyarózd, 10-a de oktobro 1909 – 5-a de januaro 1977, Koloĵvaro) En 1920 li komencis la kolegion en Aiud, sed pro materialaj malfacilaĵoj ne povis fini ĝin, tial estis memlerninto. Ekde 1921 li laboris kiel agrikultura partulo en Marosdég, kiel servisto en sia naskiĝvilaĝo, en Koloĵvaro kaj Bukareŝto. Inter 1926 kaj 1940 li...
1 poezii, 0 proze
NSNichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...
913 poezii, 0 proze
ICIon Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem. Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la...
57 poezii, 0 proze
VMVinicius de Moraes
Vinicius de Moraes, nicknamed O Poetinha (the little poet) (October 19, 1913 - July 9, 1980), born Marcus Vinicius da Cruz de Mello Moraes in Rio de Janeiro, Brazil, son of Lydia Cruz de Moraes and Clodoaldo Pereira da Silva Moraes, was a seminal figure in contemporary Brazilian music. As a poet, he wrote lyrics for a great number of songs that became all-time classics. He was also a composer of Bossa nova, a playwright, a diplomat and, as an interpreter of his own songs, he left several important albums. Son of Clodoaldo da Silva Pereira Moraes - a City Hall officer, as well as poet and amateur guitar player - and Lidia Cruz - a housewife and amateur pianist - Vinicius was born in 1913 in the neighborhood of Gávea, then a backwater suburb of Rio de Janeiro. Vinicius began writing poetry early in life: in 1916, after he moved with his family to the downtown quarter of Botafogo, he wrote his first verse as he attended classes at Afrânio Peixoto Primary School. In 1922, Moraes's parents...
3 poezii, 0 proze
De morte
de Ruxandra Moholea
Goană nebună. Încotro, de cine și de ce, nimeni nu știe. Mi-am amintit doar că zicea cineva de moartea care ne suflă în ceafă, aflată la un pas de noi. M-am întors instinctiv, răsuflând cu ușurare:...
De morte cum figuris
de Ioana Petcu
E o cameră cu doi pereți și jumătate, suspendată deasupra apei pe care spectatorii trec înot. Din off cineva fluieră o melodie cunoscută la vremea aceea. Pereții sunt arși, petece de tapet și citate...
Gânduri pe timpul nopții
de Claudia Dana Marcu
Libera me, Domine, de morte aeterna in die illa tremenda quando coeli movendi sunt et terra, dum veneris judicare saeculum per ignem. Tremens factus sum ego et timeo, dum discussion venerit atque...
Deșertul roșu
de Liviu-Ioan Muresan
mușcă deșertul răutatea capătă nume copiii patriei strîng dinții și pleacă spre moarte afganistanule afganistanule țară secătuită de bunătate cască gura înțelegerii! motoarele fiarele toate zidesc...
Noaptea la Caldarusani...
de George Trandafirescu
Soarele apunea cu repeziciune odata cu sperantele noastre de a vedea vreo captura in juvelnic. Retina mai pastra inca unduirea permanenta si sacaitoare a apei, care ne jucase in ochi toata ziua,...