Căutare

Autobiografie Ne-am născut în zi de vară, Eu și a mea surioară Două gemene frumoase Și foarte gălăgioase. Părinții erau săraci Viață grea... n-ai ce să faci... Foarte greu ei ne-au crescut, Dar ne-au iubit foarte mult! Gingașe ca două flori, Eram ale lor comori. Răsfățate și iubite Și cu mult drag îngrijite. Doar că, într-o zi de vară, Nori negrii se adunară Prevestind parcă ceva, Groaznic, că se va-ntâmpla. Ca un prunc neprihănit, La șase luni a murit Scumpa, surioara mea, Pornind tristă spre o stea. Câtă jale, ce durere! Dar, Domnul le-a dat putere Și după un an jumate Mama, mai naște-un frate. N-a ținut mult voia bună, Că-a murit la... doar o lună. Altă tristă-înmormântare, Altă mare supărare... Domnul nu i-a părăsit, Ruga lor le-a îndeplinit Și, după doi ani... în fine, De la spital mama vine, Cu draga mea surioară Frumoasă .. din cale-afară! Bună, cuminte, deșteaptă Urcă treaptă, după treaptă; În viață, în căsnicie, Mamă bună și soție! Azi, suntem la casa noastră, Prin strădania...

25 poezii, 0 proze

Charles Cros

Charles Cros (n. 1 octombrie 1842 - d. 9 august 1888) a fost un poet și inventator francez. A fost născut în Fabrezan, Aude, Franța, 35 km la est de Carcassonne. Cros era un poet și scriitor umoristic cunoscut. Cea mai cunoscută scriere a lui este poezia "Scrumbia afumată", considerată ca fiind una dintre capodoperele umorului absurd. El e cunoscut mai ales datorită faptului că a inventat niște procedee ce aveau să stea la baza fotografiei. A mai făcut și îmbunătățiri la tehnologia telegrafiei. Charles Cros a murit la Paris. Engleză Charles Cros (October 1, 1842 - August 9, 1888) was a French poet and inventor. He was born in Fabrezan, Aude, France, 35 km to the East of Carcassonne. Cros was a well-regarded poet and humorous writer. He developed various improved methods of photography including an early color photo process. He also invented improvements in telegraph technology. Poetry In the early 1870s Cros had published with Mallarmé, Villiers and Verlaine in the short-lived weekly...

19 poezii, 0 proze

Laura Bran

Din ce in ce mai des ma ratacesc in cautarea ta in cautarea Dumnezeului meu cu o nemernica truda, ma straduiesc sa tes propria mea ruga propriul meu crez. E noapte adanca-n suflet si-n minte noapte de Dumnezeu noaptea propriului "Eu" Ma straduiesc din greu sa gasesc un loc sfant in acest pamant de trup care sunt. As vrea s-aprind o lumanare pentru speranta ce-a murit sa bat clopote pentru fiecare pacat faptuit si sa ma cobor ca-ntr-o incercuire de ape in propriul meu aproape.

6 poezii, 0 proze

Clément Pansaers

Clément Pansaers (1 mai 1885, Neerwinden - 31 octombrie 1922, Bruxelles) a fost principalul reprezentant al dadaismului în Belgia. A început să scrie poezii în 1916 după ce a abandonat cariera sa de egiptologist. Împreună cu câțiva avangardiști din Bruxelles, a fondat revista Résurrection, ce a publicat texte timpurii de Carl Einstein, Pierre Jean Jouve, Franz Werfel ș.a. Prima sa carte cu adevărat "dadaistă" este "Pan-Pan au Cul du Nu Nègre", publicat în 1920. Împreună cu cartea "Bar Nicanor" (1921), a fost citit și apreciat de scriitori precum James Joyce, Ezra Pound, Theo Van Doesburg, Francis Picabia sau André Breton. Pansaers s-a mutat la Paris în 1921, unde s-a implicat în mișcarea dada până ce a murit timpuriu din cauza bolii lui Hodgkin. Opere * Le Pan-Pan au Cul du Nu Nègre (Bruxelles: Editions Alde, 1920) * Bar Nicanor (Bruxelles: Editions AIO, 1921) * L'apologie de la paresse (Antwerp: Ca Ira!, 1922) * Bar Nicanor et autres textes dada, ediție editată de Marc...

0 poezii, 0 proze

Carlo Betocchi

Carlo Betocchi s-a născut la Torino în 1899. Lucrează în domeniul edilitar la Bologna, Triest, Roma pentru a se fixa (după ce a petrecut doi ani în Libia) la Florența. Aici scoate în 1923 „Calendario dei pensieri e delle pratiche solari” împreună cu Nicola Risi și Piero Bargellini. Este unul din colaboratorii asidui ai revistei „Frontespizio”, în a cărei colecție de poezie îi apare primul volum de versuri, Realtà vince il sogno (1932). Urmează: Altre poesie (1939); Notizie di prosa e di poesia (1947); Un ponte nella pianura (1953); Il vetturale di Cosenza, ovvero viaggio meridionale (1959); L\'estate di San Martino (1961); Un passo, un altro passo (1967); Prime e ultimissime (1974); Poesie del sabato (1980). A murit la Bordighera la 25 mai 1986. Există unii poeți ce se nimeresc poeți ca din „întâmplare”; nu au o „pregătire literară” propriu-zisă, vreau să spun că nu sunt „profesioniști”, nu au studiat adică literatura, nici n-o predau la Universitate, nici n-o practică în presa...

0 poezii, 0 proze

Valentin Mălăescu

bla, bla... chiar sînt un om care nu dau doi bani pe cine a fost, ce note a avut la școală, cîte neveste și cîte amante și alte chestii de genul ăsta. Nu mă interesează să mă uit pe gaura cheii, mă interesează ce și cum scrie, sau a scris, și atît. N-am nimic de ascuns (nici măcar colaborator al Securității n-am fost, nici membru PCR și nici probleme cu legea n-am avut), nu am pudori și nici tabuuri, dar nu consider că privește pe cineva viața mea. Nici măcar în privința vieții strict private nu am nimic de ascuns, nimic rușinos, pur și simplu țin la un principiu: nu mă interesează că Jimmy Hendrix a murit de la o supradoză, mă interesează doar că a fost, în opinia mea, cel mai mare muzician al lumii. Sau, dacă vreți, mi se rupe că D.R.Popescu a fost un jalnic lingău comunist, pentru mine e doar un mare scriitor. Simplu. Și apoi, nici nu cred că oi fi te miri ce mare personalitate ca să prezinte interes pentru cineva biografia mea (și de aș fi, tot n-aș renunța la principiul ilustrat...

9 poezii, 0 proze

Helia Rimoga

Am debutat editorial in anul 2004 cu romanul "Destinatia finala" publicat de Editura Geea din Botosani. Am mai scris doua romane "Sah la regina" si "De ce n-a fost jelita Carmen Zgarbur". Viitorul meu literar sta sub o zodie incerta atat vreme cat nu stiu cum sa gasesc poarta de acces la edituri de anvergura nationala, nici nu fac parte din vreo comunitate literara cu deschidere catre marea critica de specialitate. Sper ca lucrurile sa se schimbe in bine intr-un fel sau altul.

152 poezii, 0 proze

Jean Cayrol

Jean Cayrol est né le 6 juin 1911 à Bordeaux. Il n’a pas 12 ans lorsqu’il compose ses premiers poèmes. À seize ans, il fonde avec Jacques Dalléas « Abeilles et pensées », mensuel et revue littéraire des jeunes (1927-1929), quatorze numéros paraîtront et cette revue publiera des textes de Maurice Fombeure, Sabine Sicaud, André Salmon, etc. Jean Cayrol correspond avec des auteurs qu’il aime : Delteil, Dabit, Montherlant, Supervielle. Il rencontre Mauriac, publie en 1935 et 1936 deux recueils de poèmes ("Ce n’est pas la mer" et "Les poèmes du pasteur Grimm"). Il fonde une nouvelle revue littéraire « Les Cahiers du fleuve » (1934). Étude en droit et il deviendra bibliothécaire à la Chambre de Commerce de Bordeaux. Puis, le Seconde Guerre mondiale bouleversera sa vie. Résistant, arrêté en 1942, il est enfermé à Fresnes avant d’être déporté au camp de Mauthausen-Gusen où il ne sera libéré qu'en mai 1945. Il survit à l’enfer concentrationnaire. Expérience traumatisante qui le marquera durant...

10 poezii, 0 proze

Muntean Roxana

" Nașterea mea n-a adus nici cel mai mic câștig Universului.Moartea mea nu-i va micșora nici imensitatea,nici splendoarea.Nimeni n-a putut să-mi explice de ce-am venit, de ce voi pleca" Omar Khayyam

4 poezii, 0 proze

George Bernard Shaw

George Bernard Shaw (n.26 iulie 1856, Dublin - d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat cel mai mare dramaturg de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut nu numai ca autor de piese de teatru, ci și ca critic de artă și publicist politic. George Bernard Shaw s-a născut la Dublin în Irlanda, în familia unui mic funcționar. Întrucât resursele materiale ale părinților erau foarte limitate, Shaw n-a putut merge la universitate, lucru pe care, de altfel, nu l-a regretat, socotind că "nu prea avea ce să învețe acolo". La vârsta de 20 de ani pleacă la Londra și își încearcă forțele în gazetărie și literatură. Primul său roman "Lipsă de maturitate" (Immaturity) i-a fost respins de editura "Chapman and Hall". Atras de mișcarea socialistă, devine în 1884 unul dintre fondatorii "Societății fabienilor" (Fabian Society), din care s-a format mai târziu partidul laburist englez....

0 poezii, 0 proze

De ce n-a mai murit bunicul

de Alexandru Uiuiu

Toamnă - toamnă, frunze căzute... castane, nuci, picături pe ferestre... Apele mai mici, malurile mai pline, mai multă tărîță, mai puțină făină..., dar bunicul tot nu murea! A venit popa și i-a spus...

Ultima urechelniță

de Alexandra Alb Tătar

Toți de pe ulița noastră îl știau pe micul Urechelniță... auzea la distanță cum nu auzea nimeni altcineva; așa au fost și tatăl și bunicul și străbunicul lui - auzeau de departe șoaptele oamenilor,...

Viața mea zbuciumată și adevărată, de Dumitru Caragiu (1904-1983) (II)

de florin caragiu

Viața mea zbuciumată și adevărată (ΙΙ) de Dumitru Caragiu Odată, pe când aveam vreo opt ani, pe când ciobanii tundeau turma de oi mâlzări, pe mine m-au însărcinat să mă duc cu oile sterpe...

petrecerea bunicului

de Leonard Ancuta

”o sticlă de coniac, d-aia la kil, două pachete de carpate și de restul bere!” ”de toți banii?” ”de toți. a murit bunicu!” nu-i mai păsa de bani. nu-i mai păsa decît de el, dar și asta doar pentru...