Căutare

Alexandru Mălin Tacu, fiul unui bibliotecar fost deținut politic și dizident cunoscut în perioada dictaturii comuniste, s-a născut la Onești la 19 noiembrie 1969. A făcut studiile liceale, până în clasa a XI-a la Liceul “Mihai Eminescu”, Iași. La vârsta de 9 ani, Mălin debuta în “Cronica” cu prima poezie. A fost apoi laureat al mai multor concursuri de literatură, a publicat în ziare și reviste, a citit deseori în cadrul emisiunilor culturale radiofonice. Cu o conformație fizică atletică, bazată pe o stare a sănătății care nu prezenta nici o urmă de îngrijorare și care nu prevedea evenimentele ce aveau să urmeze, în seara de 21-22 decembrie 1986, s-a prăbușit într-o comă stranie. În urma unui telefon pretins din partea familiei, a fost scos de sub terapie intensivă de la Spitalul de urgență și plimbat pe străzile Iașului. A murit în mașina Salvării la ora 2,17 minute. La câteva săptămâni după aceea de la Ministerul de Interne, i-a sosit pașaportul pentru plecare definitivă în Statele...

65 poezii, 0 proze

Ciulin Gabriel

Numele meu e Ciulin Gabriel, sunt banatean din Resita, am 20 de ani si de la un timp a inceput sa'mi placa sa vorbesc cu prietenii in rime. Si am un prieten caruia si lui ii place sa faca acest lucru. Si chiar cand ne intalnim pe Messenger, deseori vorbim in rime sau compunem poezii. Numele lui e Vuc Casyan. Astfel, am luat decizia sa facem cunoscute poeziile noastre si sa postam cateva pe acest site.

3 poezii, 0 proze

Mihai Nebeleac

romancier ucrainean născut în Rona de Sus la 17 ianuarie 1949, decedat la 18 februarie 2003 Poetul și prozatorul Myhailo Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949 în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, într-o famile de țărani. «M-am născut între munții albaștri/ din aleanul cântecului de oier,/ pe unde timpul șerpuie într-una, doar în răsuflări de primăvară/ apropiindu-se cu sete/ de cofa cu apă rece/ pe unde ierburile zboară/ tot printre șiruri de cocori…», va scrie într-una din poeziile sale, despre locul său de naștere, care a devenit pentru Myhailo Nebeleac alfa și omega a scurtei și neliniștitei sale vieți – «Aici este liniștea nașterii mele,/ aici este soarele plopilor mei,/ aici începe urcușul/ drumului meu către stele!..» Drumul către stele al poetului, ajuns el însuși o «stea» a literaturii ucrainene din România s-a dovedit a fi nedrept de scurt și deseori un «urcuș» greu. După terminarea școlii elementare din satul natal, unde-l avea profesor de limbă și literatură...

0 poezii, 0 proze

Ionescu Dorin Alexandru

M-am nascut la Ploiesti in data d 6 Noiembrie 1989, mai toata copilaria mi-am petrecut-o in orasul natal . am terminat liceul de Chimie cu profilul Stiintele Naturii, iar acum la inceput de drum sper sa imi gasesc adevarata fericire in viata . sunt o fire blanda deseori melancolica . pasiunea pentru poezii a aparut atunci cand am pierdut persoana iubita . o durere care nu puteam sa o destainui decat unei foi de hartie, poate prea mare pentru intelegerea umana .

2 poezii, 0 proze

Eugen Sfichi

Inginer principal, cuprins in Enciclopedia Judetului Bacau ca epigramist si pentru castigarea mai multor premii la concursuri de inventica. Prezent in 5 antologii nationale de epigrama (nu am contabilizat si volumele colective considerate deseori antologii). Din motive inabordabile nu particip la festivalurile de epigrame. Public in mai multe ziare si reviste. Volum personal: LA PRANZ... MASA TACERII.

28 poezii, 0 proze

Ion Pribeagu

Poetul humorist Ion Pribeagu s-a născut la 27 octombrie 1887 în târgușorul Sulita, cu numele Isac Lazarovici. Din tinerete, fascinat de meșteșugul poeziei, posedând talent din belșug, înzestrat cu o extraordinară putere de muncă, reușea întotdeauna să înveselească pe cei care îl ascultau. A scris foarte mult în viața lui: piese, reviste, cronici, proză, dar îndeosebi versuri. Ca poet și umorist a fost deseori tentat să scrie mai liber, mai fără perdea, așa cum au făcut la vremea lor Eminescu, Alecsandri și alții. A scris și el "pentru sertar", dar aceste realizări le ținea numai pentru el, strânse într-un dosar și ferite de priviri indiscrete. Rareori, citea câte ceva conspirativ și poznaș vreunui prieten bun. În decursul a peste 60 de ani de activitate fecundă, a publicat aproape tot ce a realizat în afară de aceste creații, intitulate chiar de el "IMPERTINENȚE". În ultima parte a vieții sale, a intenționat să le publice, dar i-a lipsit curajul. Conștiinciozitatea și etica lui...

24 poezii, 0 proze

Diana Eugenia

M-am nascut intr-o noapte de 31 decembrie,in orasul meu natal.Sunt zile in care blestem ziua aceea....Cineva m-a intrebat odata care este rostul meu in lume...ma gandisem demult la chestiunea aceasta....tot ce pot zice ii ca eu nu-l vad,m-am nascut pentru ca asa a decis mama,pentru ca nu m-a intrebat nimeni daca vreau sau nu sa ma nasc.Am facut o scoala buna din oras....eram o fata linistita,dar care parca totdeauna cauta sa zica ce are de zis.Am intrat cu orecare sacrificii la unul dintre cele mai bune licee din judet si din tara,acolo unde am vrut..matematica-informatica...Deseori nu-mi simt locul aici,am ales asta deoarece m-am considerat o persoana total realista...a sosit momentul sa-mi dau seama ca nu potzi trai doar cu realitatea..cam tarziu...Cam ata am sa va zic,nimik interesant in viatza mea,pe viitor as vrea academia militara...dar viitorul e mai bine sa nu-l planifici..oricum vorba lui tata"socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ"...

8 poezii, 0 proze

Pavel Boțu

Pavel Boțu (n. 1933 în Cemașir, reg. Odessa, Ucraina; d. 1987, Republica Moldova) a fost un poet și publicist român basarabean de origine ucraineană, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987. A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori stepele Bugeacului, în regiunea cărora s-a născut. La 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, vede lumina zilei Pavel Petre Boțu, în familie fiind trei fete și doi băieți. Anii grei de război îi vede cu ochi de copil între 8-12 ani. Războiul îi răpește unicul frate, Gheorghe, în 1945 în Cehia. În anul 1947 moare tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie. S-a văzut în față cu datoria de a-i ajuta pe cei apropiați în anii cumpliți de secetă și foamete. Atunci s-a verificat...

1 poezii, 0 proze

Jose Saramago

José Saramago (n. 16 noiembrie 1922 Azinhaga ) este un scriitor portughez. În 1998 a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Saramago reușește să construiască pe teme deseori suprarealiste (de exemplu desprindera peninsulei iberice de continentul european), romane cu o acțiune și cu protagoniști foarte din realitate! Romanul Ensaio sobre a cegueira ( Eseu asupra Orbirii sau Orașul Orbilor ) conține în detaliu aspectele pshihologice și sociologice ale comportamentului uman, într-o anumită situație. O parte din romanele lui descriu diferite epoci istorice ale Portugaliei, însă nu sunt în primul rând romane istorice, ci caracterizări, uneori ironice, alteori triste, de destine umane. Saramago afirmă despre sine că este ateu și comunist. Josè Saramago s-a născut în 1922 într-un sat din provincia Ribatejo, unde apare în registrul de nașteri ca José de Sousa Saramago. În 1924 pleacă cu părinții José de Souse și Maria da Piedale la Lisabona. Aici moare fratele lui, Francisco. Deoarece...

5 poezii, 0 proze

Deșeuri in capatul ochiului

de Dorina Maria Harangus

Te-am desenat în culorile mele preferate le-am răsucit într-o amețeală de forme asemănătoare ție și când ai împlinit o săptămană am vărsat sticluța cu tuș negru ca o palmă peste fața ta de hârtie. Am...

Dintr-un port

de Theodora Lungu

Azi era ziua. Un tânăr bronzat înainta pe dig, cu corpul uşor aplecat sub greutatea raniţei. Cu ochii în pământ, ridică privirea abia când ajunse în capătul digului. Îşi eliberă spatele şi se urcă pe...

ProzăAtelier

Pictorul, sculptorul, fotograful, artele vizuale

de Gudruman Edison

Pictorul desenează lent cu un pix cu vopsea în ulei isteţ, în care a înlocuit pasta vâscoasă cu vopsea în ulei un tablou pretenţios. Desenează cu puncte mici, pixeli, care nu se pot face cu pensula,...

Atelier

În cercul meu

de Ottilia Ardeleanu

Mihaela Aionesei, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, are un frumos parcurs literar. Pe lângă multe alte volume de poezie, anul acesta întâmpină cititorul cu " Cerul de la capătul...

ArticolAtelier

Moartea în care vom umple diminețile cu viață

de Maria Elena Chindea

din clopotnița norilor îți trimit mandate poștale iubite inspir molecula ce încă nu miroase a tine ca pe-un păcat voi putea renega mai ușor o noapte care nu-mi stă pe umeri fibula e ruginită mătasea...

O nouă scrisoare de la Valeriu

de Maria Tirenescu

5 septembrie 2007 RÃSUCIRE celor cu adevărat puternici nu le dă laptele în foc, nu li se întâmplă niciodată să plângă pentru sfârșitul frunzelor, nezborul păsărilor din prea… vânt dacă nu tragi cu...

diferențe și spații

de Teodor Dume

Să nu mai fiu trezit dimineața la cinci de câinele vecinului găzduit în balconul apartamentului de de-asupra ori de alarma stridentă a telefonului mobil și de nevasta mea cu vocea șuierată care-mi...

Apocalipsa

de diana barabas

Apoi, se apropie de margine. Când ea, cănd el. Tatonează. Se retrag. Dinnou... Acum ajung amândoi în același timp. Începe lupta. Fiecare vrea să fie iubit fără să iubească, fără să alunece, fără să...

ProzăAtelier

Capătul de linie

de Ioan Dan

La capăt am ajuns mai singur dar mult mai ușor decât am plecat, în urmă pe drum au rămas, desigur, regrete-valize de recuperat. Un ultim birou de obiecte pierdute se mai ține-ntr-un cui ruginit....