"Dă-mi Doamne… de mărțișor!" – 20200 rezultate
0.03 secundeMeilisearchLeea Marco
Revelatie-Rugaciune: "Da-mi Doamne puterea sa accept ceea ce nu pot schimba !" Sf.Francisc(dupa DAN BROWN)
3 poezii, 0 proze
Ionut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
Mitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
Tuuliki Vaisanen
da mi tel si ti spun.
6 poezii, 0 proze
noname
If life is a bitch then U are my bitch!!! Got it? Traducerea: Da mama cu biciu`n mine si pe urma da-mi si una peste poponeatza c-am fo` o gajica rea de tot si am si o cocoaja intre craci care se cheama carici!
1 poezii, 0 proze
Riana Irimie
Elevă în clasa a IX-a la Colegiul National Moise Nicoară Arad. Am publicat două volume de versuri, primul în 2002 intitulat Copacul sufletului meu, cel de-al doilea în 2003 intitulat Dă-mi timp... , editura Viața arădeană.Am obținut locul doi pe țară cu eseul intitulat Trup european,suflet românesc, concurs cu tema Europa în școală.
32 poezii, 0 proze
Alexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
Radu
toata treaba a inceput cand stateam si o ardeam pe net si am trait o dezamagire, m-am apucat sa scriu , sa vad lumea cu alti ochi si am constatat ca acei ochii sunt tot ai mei.Pun ceea ce traiesc sau ce simt pe o fila , daca iti place citeste , daca nu da-mi un delete.V-am pupat :)!
4 poezii, 0 proze
Constantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
Nicolae Crevedia
Nicolae Crevedia este pseudonimul lui Nicolae Cârstea. S-a născut la 24 noiembrie 1902 la Crevedia Mare, fostul județ Vlașca (actualmente județul Giurgiu), de unde și-a luat și pseudonimul de Crevedia și a decedat la 5 noiembrie 1978, la București. A fost un prozator și poet român, care a valorificat limbajul dialectal. S-a remarcat de-asemenea ca epigramist de valoare. În poezie e de substanță oarecum argheziană-eseniană, în timp ce proza e influențată de stilul lui Minulescu. A fost tatăl secret al lui Eugen Barbu. Opera: Epigrame, București, 1930; • Bacalaureatul lui Puiu, București, 1933; • Bulgări și stele, București, 1933; • Dragoste cu termen redus, București, 1934; • Buruieni de dragoste, București, 1936; • Maria, București, 1938; • Dă-mi înapoi grădinile, București, 1939; • Versuri, București, 1968; • Vinul sălbatic, București, 1977. Antologii • Antologia epigramei românești, introducerea editorului, București, 1933 (în colaborare cu A.C. Calotescu-Neicu); • Epigramiști...
10 poezii, 0 proze
Dă-mi Doamne… de mărțișor!
de Miclăuș Silvestru
A trăi-între nouă babe E chiar greu la bătrâneți, Îți cer, Doamne,-n rugi pe boabe, Să îmi dai... încă opt vieți.
Ochi de câine!
de Lesenciuc Teodor
Omul din Grigorescu De când mă știu –adică de nu prea multă vreme- am urât cu toată ființa mea trei lucruri: prostia, răutatea și acea combinație dintre cele două care se cheamă îngâmfare. Primele...
Trei, Doamne...
de Adrian Erbiceanu
Tot călărind pe drum, stingher, Și obosit de-atâta trudă - Cu gâtul sec; cămașa udă - Mă trase umbra spre ungher, Pe vânt să-l fac tăcut-străjer, Iar roua, paparudă. Când, parcă, dintr-un vis tocmit,...
Ion Ionescu, lustragiu evreu
de Shalom Ben_Gal
Ion Ionescu, lustragiu evreu. Ion Ionescu, un tînăr student la Facultatea de Electro-tehnică din Iașii anilor 1939 era un om ca mulți alții. Poate ceva mai inteligent decît media, poate chiar mult...
Da\'n-am zis nimic
de vazut de tine
Daca pamantul ar fi fost rotund Am fi avut mere rosii pe masa. N-a fost sa fie asa… Iar daca asta chiar nu m-a durut E rau sau bine-asa La timpul ce-a trecut Am sa gandesc mereu. Te-astern acum pe...
Baba Rozalina
de mihai traista
«Dumnezeule milostiv Carele ești în ceruri, Rege al nostru ceresc și tu Preafericită Precistă Maică a Domnului nostru, izbăviți-mă de toate relele și miluiți-mă pre mine păcătoasa! Sfinte mucenic...
Dimineața dintâi…
de Ana Virlan
Spre Ziua Domnului m-am îndreptat și am nesocotit liniștea Nopții Lui… lacrimile m-au cercetat, dar nu întru lăsarea păcatelor mele… glasul rugăciunii s-a arătat fără suspin iar pleoapa, nevrednică,...
Îmi lipsesc de la o vreme
de George Ene
Mă opresc la semafor, neliniștit: foamea mă împinge-nainte, dar inima mă trage-napoi. Mă dedublez. Unul ce sunt dintre cei doi se amestecă-n mișcarea browniană a semenilor și aleargă hotărât...
Judecata de Apoi
de Elisabeta Branoiu
Iată, “Judecata vine!” Lângă strălucitul Tron. Norul de martori revine. “Domnul judecă în Sion”. Judecata va fi dreaptă Dar, surprinzător!!!... Laudele pământești Aici, acum, dispar! Stau în față...
Testament
de Dumitru Sava
Mă, să știi că și pe umerii mei se sprijină Romania Mare! Da’ voi, în loc să o păstrați ca pe lumina ochilor, vă ciondăniți cât e ziulica de mare pe te miri ce. Aproape se împlinește suta de...
