"Cuvintele nu cresc copii" – 20274 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
Aandrada
hhmmmm....:-? ma numesc Dada-Andrada si.. primii pasii i'am inceput nu de mult, cu multe interese ce ma atrag de la drumul initial.. Ziua in care m'am nascut (25.07.1992)..a fost banala.. aiureah.. pana cand glasul meu.. a spart acea monotonie absurda.. am reusit sa supravietuiesc de atunci pana azi.. cu intamplari placute.. neplacute.. Trecutul meu a inceput sa prinda glas, pacat ca ma irita bratara , ca scriam mai multe.. Poate k privirea ta se va ingropa in frazele contradictorii cu viata.. Nu ma vei cunoaste niciodata foarte bine, nu sunt o oarecare, mintea mea are cu totul alte legi... Prin natura mea.. zambesc la orice, insa un zambet parfumat... rar il vezi.. Sunt condusa de visele realitatii, pacat ca tu nu ma vei conduce...].. Nu'ti imagina lumina ochiilor mei, aproape de tine, din moment ce nu ma cunosti.. Imi cresc sansele sa te cunosc, asta numai daca te'ai intrebat vreodata cum reactionez la cuvintele tale.. Imi place sa dorm, sa ajung cu mainile in lumea abisului, sa...
2 poezii, 0 proze
GDGeorge L. Dumitru
Nascut ireversibil-mare pacat, as mai fi incercat de cateva ori- crescut ca din apa, trecut cu pluta. Cuvant printre numere, numar printre cuvinte. Sunt tarziu, umbra intre ape, rascruce. Fac parte dintre cei care la intrebarea "Daca ai putea sa iei totul de la capat, cum ai face?", nu raspund cu mult doritul "Exact la fel", ci cu stanjenitorul "Exact altfel" Daca as fi reusit sa transform barem o parte din emotie, in educatie, as fi fost un erudit. Daca as fi vandut-o, eram acum numarul unu, doi si trei mondial, pe pietele de engros si endetail sentimental. N-am facut nimic din toate astea. Drept urmare, ma delectez cu prezentul, nelasand a trece zi fara sa calc intr-unul cald, canin ori altfel, fara sa gasesc pe capota masinii cateva gainaturi proaspete de vrabiuta. Cand o sa cresc mare, vreau sa ma fac EU. EU sau UE. 18 ianuarie 1963, Bucuresti 1977 - 1981 Liceul Spiru Haret, Bucuresti. 1982 - 1987 Institutul Politehnic Bucuresti. Casatorit in 1995, tata in 2000. Premiul II, proza,...
48 poezii, 0 proze
hulubei stefan
...uneori cuvintele nu isi mai au rostul...
2 poezii, 0 proze
ITIonelia Tugui
Suferința nu însumează altceva decât momentul unic în care se instalează. Apogeul ei este demn de a fi simțit și atât, căci orice intenție de a povesti sau reaminti de acel moment va fi degradantă. Vei vrea să povestești a doua zi cuiva, și mânat de dorința de a expectora acea trăire înecăcioasă, îți vei căuta cuvintele potrivite. Și chiar de cuvintele nu ar fi cele potrivite, chiar de ai exagera, tot nu o să te înțeleagă nimeni, căci a simți nu este egal cu a povesti. Vei fi privit cu o milă tâmpă, zi mersi și de aia, și cel din fața ta te va considera patetic sau mincinos sau nebun sau câte puțin din toate. Agonia acelui moment nu înseamnă nimic din ceea ce dai afară atunci când povestești, sau din ceea ce explodează poate fără voia ta, ci înseamnă să realizezi că esti un Cineva pe care nimeni nu îl va putea vreodată înțelege, și din acest motiv să te suporți și să te asculți pe tine însuți. A povesti ceea ce suferi este o ofensă la adresa acelor simțiri, căci interiorul nimănui nu...
14 poezii, 0 proze
NAnicolae costel alin
Nu știu ce am realizat în viață, nu știu ce voi realiza. Merg înainte și cu rele și cu bune și poate cândva voi întâlni un îngeraș care merită și voi fi din nou fericit. Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ... (Adriana Georgian)
78 poezii, 0 proze
AGAdriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
OBOana Bakonyi
Iubesc cuvintele deși nu sunt absolut necesare. Iubesc cuvintele deoarece ele pot însemna totul sau nimic. Iubesc cuvintele fiindcă ele mă-nsoțesc oricând și oriunde. Iubesc cuvintele atunci când mi se supun numai mie. Iubesc cuvintele...
8 poezii, 0 proze
ACAntal Claudiu
Un tanar cu o pasiune pentru proza ce nu are un gen si o incadrare intr-un curent. Nu invart cuvintele destul de bine pentru a fi poet, cu atat mai putin pentru a fi un scriitor dar, dupa vechea vorba din popor, "incercarea moarte n-are".
1 poezii, 0 proze
Cuvintele nu cresc copii
de Lorena-Magdalena Simota
A deraiat sfârșitul de vară cât să-ți stingă sinușii electrizați de afurisenii dulci să-mi cârpească sub ei încheieturile sunând a zbor, să-și descânte ultima sete pe lama atrofiată a...
Carte românească
de Jianu Liviu-Florian
CARTE ROMÂNEASCÃ “Faceți crucea dreaptă !” Cleopa Ilie A apărut “Ne vorbește părintele Cleopa”, volumul 11. O mărturie vie împotriva obscurantismului lumii moderne. Astăzi, când mai degrabă ne...
Un bașbuzuc, doi bașbuzuci
de Florentina-Loredana Dalian
Nu prea știu ce-i telepatia și cum funcționează ea. Tot ce știu e că, uneori, se manifestă. Și mai cred, din experiență, că ea se manifestă între oameni legați prin fire (nevăzute) puternice. Cam așa...
Gentuța galbenă cu cinci scrisori
de Andreea Cristina Șarba
I Plângeam. Atunci am început să mă ocup de păsările cu ochi roșii din vârfurile degetelor mele. Le rupeam aripile din cauza lacrimilor prefăcându-mă că mi-am rupt câte o unghie și-apoi le ojam cu...
Povești de adormit...somnul
de florian abel
Evoluție Maimuța coborî din copac și se făcu om. Când a vrut să se întoarcă, era prea târziu. Inventase toporul. Aqua Arhimede, descoperind legea, concluzionă: "cea mai luxoasă încăpere de baie nu...
Un spic de iarbă, o picătură de rouă
de Chang Shiang Hua
Am auzit că vestita companie americană ce produce aparatele de uz casnic Whirlpool a realizat la un moment dat un nou tip de mașină de spălat cu sistem automat de uscare incorporat care, după...
Dumnezeu mai cioplește la mine și azi...
de Daniela Parvu Dorin
Motto:"...drumul spre vindecare nu se face de unul singur''(G.Naum) Opriți-mă în mine să nu mai cresc... se-aud în ecou tăioasele-mi plânsuri! (nu în pământ se cade din Înalt cum nu în Înalt se merge...
Silence speak
de dana constantin
Când voi vorbi din nou Sărat va fi pământul în care voi așeza cuvintele Să nu rodească nicio culoare în dreptul ochilor Voi întreba doi bujori dacă ar dori să-mi stea în obraji Pentru acele zile care...
Înainte de cuvântul înainte
de Alexandru Mărchidan
mai ales în satul de câmpie se întâmplă să-ți uiți sufletul în dimineți cețoase culegând ciuperci până te pomenești crescând și părinții nașii finii te privesc de jos în sus și nevoit te lași convins...
Un singur electric hotar
de Cristina-Monica Moldoveanu
noi suntem oameni de litere și vom crește copii de litere și iubim literele a b c d , știm că fiecare e un semn și semnele înseamnă ceva o vocală, o consoană, o variabilă dintr-o lege fizică...