"Cuvinte uitate" – 20197 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Ssalonikia
Stiu ca nu am venit la un parking,dar vreau sa parkez sufletul meu linga ale voastre! Exista inca un loc liber? (va rog sa ma scuzati pentru scrisul meu,dar lipsesc de la Romania 21 de ani si am sa merg acolo 14 ani,sper ca scriind aici o sa-mi amintesc din nou sa gindesc romineste,sa scriu romineste,sa gasesc in mine cuvinte de care am uitat...) Va amultumesc pentru locul de parking,o sa am grija sa nu arunc gunoaie:)
1 poezii, 0 proze
Silviana
Vreau ceva consistent! Palpabil! Adevărat! În afară de cuvinte, n-am nimic! Cuvintele sunt cea mai mare bogăție a mea…restul e tăcere…vid…întuneric și nimic . Nu mă încarc cu regrete. Știu cine sunt. Dar toată lumea spune ca sunt nebună. Irațională și haotică. So what if I’m so…? It’s funnier ! Not to care and struggle…not to worry and have doubts….It’s heaven here! E much much better! Pentru că nu-mi pasă decât de tot ce e frumos și bun. Dau toxicul la schimb pentru zen. Și zen-ul ăsta e bun. E zen-ul meu, în care pot fii așa cum vreau, fără să-mi pese. Și nu-mi pasă…drept pentru care continui să fiu așa. Nimic interzis, nimic dubios…nimic nu e imposibil la mine pentru mine. Sunt cine vreau să fiu, și mă simt extraordinar de bine în compania mea . Ce praf sunt, am uitat să mă prezint…
3 poezii, 0 proze
SNStăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
fara cuvinte
2 poezii, 0 proze
ABAlice Diana Boboc
Cuvinte întoarse în cuvânt - https://www.facebook.com/AliceDianaBoboc/ Alice in WonderNet - http://www.aliceinwonder.net/
225 poezii, 0 proze
Doru Contescu
cuvinte oglinzi jocuri culori ganduri cuvinte cuvinte
1 poezii, 0 proze
CGCarmen Adriana Greab
Cuvinte, iluzie, dezamăgire, fericire, speranța, control, timp... Eu
10 poezii, 0 proze
CAcorina addreea
ai cuvinte dulci...ma seduci...crezi ca merge asa..nu conteaza vb ......zimi orike beby...te inping usor in dormitor...stiu ca iti place asa...pas cu pas..eu ma las prinsa in vraja ta...mai putina lumina as vrea..lumanari...duar atingerea ta...toata noaptea voi fi duar a ta...stiu ca asta ai vrea...asta imi place tot ce faci...cu trupul tau ma acoperii.....ai vrea sa ma dezbraci..eu te las sa ma descoperi...te seduc..te alung...stiu ca iti place asa........toata noaptea eu sunt FANTEZIA TA...
2 poezii, 0 proze
Cuvinte uitate
de Ghimpu Elena Gabriela
Te îneci în trăiri Ale unor simple \'nșiruiri Istoria te bântuie,se repeta Iar inima de sentimente ți-e incompleta Sunt răni fără de vindecare Lacrimile-ți sunt din ce in ce mai amare Dar după...
Câte cuvinte...
de Madalina Ionescu
Câte cuvinte uitate de vremuri și timp, Au fost și-au trecut prin viața pustie, Câte cuvinte pierdute-n răstimp, Trecut-au-și nimeni nu știe. Câte cuvinte am rostit pe parcurs, Nu le mai țin in...
Doar cuvinte...
de Ciurezu Mariana
Cuvinte de iubire învăluie clipa-n fericire înalță sufletul stingher dar totul e efemer împrăștiate printre raze de soare capata ciudată candoare dar cand soarele apune tristetea le răpune. Mângâi cu...
Tunelul timpului
de ursu loredana
Aștern pe hărtie cuvinte uitate ,de parcă, aș scoate la lumină artefacte , Simple simboluri uitate de timp, Ce vin să aducă ,trecutului nimb. Să aducă lumină peste o lume obscură ,vegheată de zei,...
dentist
de Oancea Sorin
Să căutam poezia de dinți - nu de cuvinte uitate prin mulțimi de uitați printre umbre - prin carii ce se rup dureroase, retoric să intrăm în lumina de boli din clarul zării. Să pierdem limbile ude de...
Batum
de Parfenie Iliieas
Iata amurgul in toata splendoarea sa se plimba pe malul marii si din frumusete se cerne Cuvinte uitate de lume De Vreme... Devreme e sa te lupti cu el stand pe malul plin de Meduze... Ce e cu marea...
Când să te caut?
de Angela Tipa
Când să te caut? Când vântul se furișează printre crengi și-mi șoptește cuvinte uitate la margini de destin? Poate că am greșit calea și labirinturile se arată iară pașii mei așteptându-i s-apară....
Iubiri
de MARILENA MIHAI
Liniste in rasarit, Lacrimi in soare, Topituri fierbinti in amurg Si cuvinte uitate in trup. Alunecari de idei, Sfaramari de taramuri. Cuceriri inaripate Pe palme de copil. Frunti asudate in culoarea...
Full casco
de Negru Vladimir
singurătatea la volanul unui bolid accelerație trag de volan dreapta închid ochii și te aștept măsor durata clipei ca și când mi-aș uita pentru totdeauna iubita putrezind în balans pe un scaun am...
Amintire
de Carmen Mihaela Paguba
Să ne oprim pentru o clipă... Să ne amintim înainte De a fi uitat că am fost Ieri încă doi copii ce se Mai priveau în ochi Cu lacrimi, scriam cuvinte Uitate, în suflete închise De uși zăvorâte și...