Poezie
Amintire
1 min lectură·
Mediu
Să ne oprim pentru o clipă...
Să ne amintim înainte
De a fi uitat că am fost
Ieri încă doi copii ce se
Mai priveau în ochi
Cu lacrimi, scriam cuvinte
Uitate, în suflete închise
De uși zăvorâte și triste,
Fețele noastre priveau
Neajutorate mâinile-nghețate
De țurțuri crescuți între cele
Care cândva cereau mângâiere
A sufletului chin și dor
Te cer înapoi amintiri.
Te strig de la cer la pământ
Lumină, tu caldă, uitată
Reînvie în suflet de-o șchioapă.
Învață să crezi că nici unde
Tristețe mai mare nu e
Când tu te faci nearătată
În șchiopul de suflet al meu.
Iubește să vrei și voiește
Tristețea din tine s-o uiți
Privește spre cer și ia aminte
Cum cerul reuși-v-a izbi
Pe trepte de sticlă călcate
Prea tare pentru a fi sparte
De mine, de tine, de noi
De toți și de nimeni, de doi.
Dezgheață-ți fulgii de nea din tine
Și lasă-i în voie să cânte
Să fie din nou veselie
Să uit c-am uitat de iubire.
Privește spre țărmul de-aproape
Învață să crezi în destine
Încheie-ți și ultimul nasture
Și vino, aproape, de mine.
Nu mă lăsa, îți cer, amintire,
Să uit c-am uitat de iubire.
002.268
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 198
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Mihaela Paguba. “Amintire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-mihaela-paguba/poezie/148544/amintireComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.