Poezie
cununie
1 min lectură·
Mediu
s-a dus dragostea intr-o zi la Biserica
a vrut sa se cunune
marita-te-as odata.
a intrat pasind pe covorul rosu
pe treptele de marmura.
a plecat capul
pana la pletele picioarelor
si si-a impreunat mainile
in spicul anilor.
s-a apropiat de altar
si si-a pus cununa
era insa de fier
fara de alura.
era o dragoste fada
mirosind a zgura
de pe picioarele tuturor
cersitorilor din urma.
nu era deloc fata mica
juna alba, chiar craita.
nu era nici fata mare
ea se-afla in asteptare.
astepta ca cineva, oricine
sa-i dea macar un ban
sa-si cumpere iubire
si-apoi sa se marite
cununa-te-as odata,
pe tine dragoste,
forma ciudata..
002.883
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Mihaela Paguba. “cununie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-mihaela-paguba/poezie/71176/cununieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
