Poezie

Către Ganpatiji

2 min lectură·1 noiembrie 2005

Mediu

sunt serile frumoase în care ne rugăm

seri de septembrie în care Ganpatiji stă

în camera de alături

iar noi îi veghem somnul.

Om Gan Ganpateh Namah...e ca si cum te-ai ruga la Dumnezeu..

e ca și cum ai aștepta ca aceea agarbati să nu se stingă niciodată

când sufletul uman se roagă și-i cântă cele 108 de nume învățate.

ești Dumnezeul meu pe pământ și mă rog la tine,

indiferent de te cheamă sau mă cheamă sau de cheamă cu o mie de nume..

ești tu și cu mine, sunt eu și cu tine

lângă aceea agarbati care nu se va stinge..

căci voi continua să strig, de aici de jos,

Om Gan Ganpateh Namah...Om Gan Ganpateh Namah...

iar tot ce mai sper este să mă auzi

și să te rogi alături de mine,

sa îmi găsesc odihna alături

iar tu, tu să nu dormi, ci să te uiți la mine

până în cea de-a treia zi de rugăciune

în care te voi purta pe brațe până la râul mării

și te voi lăsa să plutești pe ape

și să te dizolvi în eternitate..

atunci când te voi privi și voi striga în lăuntru-mi..

Ganpati Baba Morya!

Pudcha varshi laukarya!

002.222

Carmen Mihaela Paguba. “Către Ganpatiji.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-mihaela-paguba/poezie/148542/catre-ganpatiji

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.