"Cumva" – 20203 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MDmarjus dasad
sunt cumva altfel...
205 poezii, 0 proze
EGeva mariae grosu
ma tem ca nu cumva prostia sa se rezeme de stalpul din fata al portii, purtand straiele intelepciunii
1 poezii, 0 proze
GAGOLCEA LAURENTIU ALEXANDRU
Am început să scriu la începutul anului 1991 pentru a spune cumva ce nu puteam spune pe vremea aceea care încă mirosea a dictatură . Am început să scriu bacovian descoperind că există întradevăr "terapie prin scris ". În anul 1993 încurajat de colegii de clasă și de profesoara de limba română Gearmaty Salvina am obținut locul doi la concursul din vremea aceea "Tinere condee" . Am scris și scriu poezii despre viață, despre tine, despre mine și despre gândul nostru nespus, ascuns poate și nouă în momentul acesta . "Nu scrii fiindcă ai ceva de spus , ci fiindcă ai dori să spui ceva " Cioran - Sfârtecare
8 poezii, 0 proze
Alexandru Ionescu
nascut la bucuresti nu vreau sa public carti cumva sunt mai mult cititor decat om care scrie. N-am pretentii de poet, doar scriu astea. Imi fac veacul prin Romana. Imi place mai mult Thomas Mann decat Hesse, asta ca sa nu avem discutii. la poezie, sunt cam acru... gust multe, imi plac foarte foarte putine.
19 poezii, 0 proze
MLMihaela Lica
Nu-mi place sa vorbesc despre trecut. Poate din lasitate? Ma tem sa vorbesc despre ce am fost, ca nu cumva sa nu-mi mai pot opri lacrimile. Totusi... Am fost jurnalist militar si mi-am iubit meseria. Pro Patria m-a invatat sa traiesc, sa iubesc oamenii, sa-mi iubesc neamul si sa inteleg natura romaneasca. Cine poate crede cata puritate si dragoste de viata poarta uniforma de camuflaj? Am crezut in iubire si am plecat din tara. Am crezut ca iubirea nu are granite. Inca mai cred. Doar ca, de data asta, nu a fost pentru mine... Sunt din 2002 in Germania. Prea mult... Ce mai e de spus? Multi ar vrea sa fie in locul meu. Dar, stiti... e adevarat: fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea. Ma voi intoarce. Pana atunci am sa fac tot posibilul sa contribui cumva la promovarea unei imagini pozitive pentru Romania in lume. Avem doar atatea minuni!
1 poezii, 0 proze
rock girl
Nu-s prea multe de spus despre mine, insa vreau sa fac o precizare, practic un sport numit orientare si daca cumva vreun orientarist viziteaza siteul il rog sa ma contacteze, poate mai discutam.
1 poezii, 0 proze
AAndreiMarinescu
Despre mine atat as vrea sa cunoasteti:cred ca m-am nascut din cuvinte,de aceea cand termin de rostit un cuvant,mi-e teama ca nu cumva sa se destrame ceva din launtrul meu ingeresc.
1 poezii, 0 proze
Eu
Ciudat...si acuma ar trebui sa`mi povestesc viatza? Pierdere de timp shi spatziu... M`am nacut candva, undeva, de catre cineva si cumva...Conteaza cine is? Un nimeni imbracat acum,aici,cu mine si o ciudata.
2 poezii, 0 proze
BGBogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
IBIon Barbu
Ion Barbu este pseudonimul matematicianului Dan Barbilian (n. 18 martie 1895 la Câmpulung-Muscel, d. 11 august 1961 la București). Este pseudonimul sub care a devenit cunoscut ca unul dintre cei mai importanți poeți români din secolul trecut, „dacă nu cumva cel mai mare”, scrie Alexandru Ciorănescu în volumul său publicat în 1981 la Twayne Publishers și tradus în limba română în 1996). Dan Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial Barbu) și Smaranda, născută Șoiculescu. Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian publică remarcabile contribuții în revista Gazeta matematică. Tot în acest timp, Barbilian își dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul militar în timpul Primului Război Mondial. În anul 1919, Dan Barbillian începe colaborarea la revista literară...
95 poezii, 0 proze
Cumva
de Mihaela Roxana Boboc
Cumva toată risipa asta de cuvinte n-a dus nicăieri Rămânem la fel de amorfi ca îngerii în cădere sub un curcubeu văratic. Mă minunam aseară că pășim diformi printre lucruri sfinte și ne spargem de...
Cumva...
de Mihaela Rascu
Ne-a rătăcit unul de altul viața Și totuși, nu îți sunt străin! Din când în când vântul schimbării Mă răscolește c-un suspin Sedimentat în amintirea simțirilor ce ne-am promis Și-aș vrea atât de mult...
Cumva, vrem a înnopta
de Andrei Trifas
Două stele și o noapte Se prosternă-n fața noastră Întrebând ciudat și-n șoapte Cum e-mpărăția voastră? O tu noapte albastră Ce-ntuneci viața noastră, O voi stele luminate Cum străluciți cu toate....
Cumva rătăcit...
de iscru adrian
Cu sufletul cumva rătăcit de ceea ce-l face cu adevărat suflet încerc să nu-mi neg dorințele și acele iluzii care sînt - sau devin "altfelul" meu cumva neîntreg încerc totuși să nu-mi urmez întocmai...
cumva azi am primit un pat cu picioare de femeie
de Petraru Ionut
și nopțile se îmbracă în dresuri de parcă e prea mult adevăr pentru mine deodată trebuie să mă protejez când iubesc trebuie să-mi leg inima pe o șină de metrou ca să înțeleagă ce înseamnă viteza cu...
cumva ceva mai mișcă prin mine
de Bejliu Anne-Marie
mă tem și nu mai știu de ce mă tem poate fi frică această corupere a gândurilor către niciunde și apoi tremurul mâinilor tremur ușor de cuvânt împletit cu altul până la nebunia simțurilor cândva...
cumva suportabil
de Daniela Luminita Teleoaca
în imboldurile mele – făptură nesăbuită – ți-am desființat toate barierele de corali am decretat “proprietate în 2” asta în ciuda bureților și a sepiilor albastre a aricilor populându-ți...
Cumva, ieșim din sărbători, cu simptome acute de Sindrom Stockholm
de Bogdan Geana
Dragi prieteni, iată că am petrecut împreună pe Radio Agonia primul Crăciun și primul Revelion, la doar 8 luni de la lansarea postului nostru. Cu ajutorul unora dintre voi (aproximativ 12 - the dirty...
cumva pierdut în propria creație
de Calotescu Tudor Gheorghe
îl bãnuiesc și pe Dumnezeu de poezie însă vã pot mãrturisi doar cum e atunci când vrei sã ai lumea ta și devii obligatoriu eretic așa că vã povestesc despre acest ţinut în care locuiesc de ceva vreme...
Cîndva/cumva...
de iscru adrian
Cîndva/cumva vei străvede și vei recunoaște doar închipuirile care în zori altfel răspund chemărilor decît în amurg din acea clipă nu-ți va mai fi îngăduit să fii înomenit doar de uitare sau...