"Crizantema albă" – 794 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
GTGheorghe Tomozei
Gheorghe Tomozei (n. 29 aprilie 1936, București - d. 31 martie 1997, București) este un poet și un eseist român contemporan. Am fost o vreme la conducerea revistei Argeș, din Pitești, subintitulată „revistă politică, socială, culturală”, perioadă în care revista a scos și un fel de supliment, denumit Biblioteca Argeș în care au publicat adevărate plachete mulți poeți Opere publicate Pasărea albastră (1957); Steaua polară (1960); Lacul codrilor, albastru (1961); Vârsta alintului (1963); Fântâna culorilor (1964); Noaptea de echinox (1964); Poezii (1966); Patruzeci și șase de poezii de dragoste (1967); Altair (1967); Cântece de toamnă mică (1967); Dacă treci râul Selenei (Copilăria lui Eminescu),1967; Filigran, proze jurnalistice (1968); Suav anapoda (1969); Dincolo de crizanteme (1969); Poezii de dragoste (1970); Toamnă cu iepuri (1970); Târgoviște. monografie lirică (1971); Miradoniz (Copilăria si adolescența lui Eminescu) (1970); Misterul clepsidrei (1971); Atlantis (1971); Lovas...
121 poezii, 0 proze
Crizantema Mironeanu
2 poezii, 0 proze
EBElisabeta Branoiu
http://www.myebook.com/index.php?option=ebook&id=99371 Sunt o ființă simplă, modestă, doresc ca Sufletul meu să rămână pururi un spirit nobil, plin de morală și demnitate. Îmi place Literatura... Consider că progresul material și spiritual al umanitații este urmarea unor valori pe care civilizația omenească a știut să le transmită de-a lungul istoriei în mai toate marile opere ale literaturii Din multitudinea de argumente care susțin această afirmație, gândul mă poartă către primele Scrieri Literare, Evangheliile Apostolilor lui Iisus, opere din care pot fi extrase "invățăminte bune pentru suflet și înfrumusețarea vieții". "Una din marile greșeli ale omului, este că, fuge de cruce, fuge de suferință!" spune Pr. Arsenie Papacioc. "Cel mai profund sentiment de dragoste față de fratele tău, este acela de a-i spune adevărul” – spune Sfântul Maxim Mărturisitorul Sa biruim prin blandete pe cei care ne-au ofensat; sa-i castigam prin evlavia noastra! Sa lasam sa-i pedepseasca cugetul lor si...
309 poezii, 0 proze
HIHorváth István
István Horváth (n. 10 octombrie 1909 - d. 5 ianuarie 1977), fost om de serviciu la Universitatea din Cluj, devenit redactor la „Falvak Népe” și „Utunk”. Volumul "Törik a parlagot" a obținut Premiul de Stat în 1951. În afară de acesta a mai publicat: - "Balogh Eszti hajnala" [Zorile lui Eszti Balogh] (1954), - "Krizantémok" [Crizanteme] (1960), - "Fenséges adósság" [Datorie supremă] (1962), - "A tenger hangja" [Glasul mării] (1991), la care se adaugă mai multe volume de versuri și nuvele, unele traduse și în limba română plus alte multe volume, unele publicate post-mortem. *** HORVÁTH István: rumanuja hungara poeto, verkisto (Magyarózd, 10-a de oktobro 1909 – 5-a de januaro 1977, Koloĵvaro) En 1920 li komencis la kolegion en Aiud, sed pro materialaj malfacilaĵoj ne povis fini ĝin, tial estis memlerninto. Ekde 1921 li laboris kiel agrikultura partulo en Marosdég, kiel servisto en sia naskiĝvilaĝo, en Koloĵvaro kaj Bukareŝto. Inter 1926 kaj 1940 li...
1 poezii, 0 proze
Crizantema albă
de Dan Norea
mireasa tristă - sub masa socrilor mari o crizantemă printre fulgii albi ultima crizantemă - Requiem de Bach tonuri de alb – în cimitir cruci, brumă și crizanteme
fragment de armonie
de FLOARE PETROV
o crizantemă albă povestește timid despre armonia dintre zi și noapte fragment de candoare transferă în zid roua mirărilor agitare prelinsă în șoapte. e nevoie de noi expresivă companie cînd raze nu...
DECLARATIE
de Constantin Rusu
Deschide trandafirul si vei afla prin spini, parfum despre iubire. Priveste crizantema alba si-ntelege eternitatea de inainte si dupa moarte. Imagineaza-ti imensul camp de lacramioare cu clopotelul...
Întunecare spre casă
de Ela Victoria Luca
eliad e doar un prilej spre a nu fi întretăiați de noapte o poveste spusă fără ecou și liniștea gândului unii aplaudă stins alții abia de pot veni din ei înșiși pe scaunul fără spetează și fără...
O nouă carte de micropoeme în stil haiku
de Maria Tirenescu
În urmă cu trei săptămâni, am primit de la poetul Ioan Găbudean cea mai recentă carte pe care a publicat-o. Este vorba de o antologie cu titlul TÃCERI, carte care a apărut la Editura Lyra din...
Poezii
de Constantin Rusu
ANUME Ai risipit nisipul fara sa dai valoare, din spume ai facut nimic sa se adune, te-am intrebat de ce traiesti sub soare? Tu ai zimbit ironic si-ai spus atit: anume. Ai confundat sclipirea cu...
Singur printre încercări
de Marius Marian Șolea
Singur printre încercări Doi pensionari pe o bancă-ntr-un parc cu ruine conservate simbolic și-au luat de acasă niște ceai ne-ndulcit într-o sticlă de bere, iar el, mai bătrîn, cuprinzînd-o de umeri...
Era o casă
de Radu Gyr
Era o casă albă Tu, inimă, ții minte? Sub cearcănul de seară al lămpii, după cină, visul vâslea cuminte prin lânceda țigară. În verzile ovale de fum pluteau ostroave sub leneșe lăute Madagascar,...
Bătrânul maestru
de Serban Codrin
Ridicând ochii – peste maestrul bătrân cad frunze roșii Ridicând ochii – peste maestrul bătrân cad frunze roșii – crizantema în vântul rece pare mai albă Crizantema în vântul rece pare mai albă –...
Forme obscure
de Maniceanu Valentin
Þi-as modela trupul plăpând Într-un mic monolit de marmură albă. Și m-ai surprinde surâzând Când ți-aș oferi o crizantemă dalbă. În forme obscure și viu nuanțate Aș cizela monolitul poros. Surplusul...
Imaculat
de CEZAR HAIURA
Pândesc mirosul iernilor fugare, Ca pasărea de pradă din înalturi Un iepure ce-și plimbă pe cărare Zăpezile din blana albă-n salturi. Nevolnice priviri de crizantemă Te fugăresc în pagini nenăscute,...
Fata din vis
de Alecu Marinel
De atâtea ori te văd mâhnită De atâtea doruri inima îți e rănită Comoara mea de-atâtea lacrimi Te-ai stins de-atâtea patimi Revino-ți iarăși ca la-nceput Pe drumul vieții-i așternut Firave flori de...
Pandurii tristetii
de Boris Druță
În clipa încecării În clipa grea a încercării Ai apărut în calea mea Drept crizantemă a salvării În toamna tristă ce-ncepea. Cu zîmbet dulce de fecioară Plutei spre visul meu vrăjit Spre-o taină care...
Am să te vuiet...
de Ion Rășinaru
Am să te vuiet până trecem prăpastia suspendată între două tăceri peste balta duhnind a ouă clocite căreia nu-i pasă de acele care trag cu urechea linia vieții într-o broderie de n-ar mai fi. Râvnind...
II (Cu lebezi înserezi)
de Ilarie Voronca
Cu lebezi înserezi pe eșarfa de sânge, Cu fruntea clatini marea în amintire-adusă Din cavaler rămâne o liniște mai frustă, În taur și-n păianjen se zvârcolește-un înger, În diamant miezul nopții, în...
Dezamagire
de DOINA
Ce este oare viata, Cand dorul te srapunge Ca un dușman netrebnic; Ce-ți bate iar la ușa? Ai vrea sa fugi departe, Sa uiți ca ai iubit Te-apuca disperarea, Te simti nefericit. Și simti c-ai risipit...