"Creion pe coala albă" – 1254 rezultate
0.04 secundeMeilisearchVlad Aurelian
Născut în anul 1985, București. Am terminat "Liceul Teoretic C.A. Rosetti", promoția 2004. Am absolvit Fac. de Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interne și Internaționale, din cadrul "Univ. Româno-Americane", promoția 2008, cu nota (scris + oral) 9,50. Am început să scriu de 8 ani, dar în niciun caz astfel de texte literare. Pentru mine proza și poezia nu reprezintă decât un test, un test de auto-depășire, de confirmare a faptului că pot mai mult. Așa cum îi spuneam unui prieten, scriu și aici: când pun mâna pe creion sau tastatură, nu există nicio limită la ceea ce aș putea să creez. Îmi place să cred că poeziile mele fac parte din curentul psiho-romantism, de fiecare dată încercând să duc sentimentele (dragostea, în special) la extrem, astfel încât să existe un înțeles ascuns în versuri. Nu am niciun poet favorit, dar am o oglindă. Din literatură am doar un singur scriitor preferat, Jules Verne, și o mare alergie la citit... altceva. Nu am publicat vreun material, dar ideea...
1 poezii, 0 proze
LGLaciu Georgiana-Andreea
Sunt un Rac apărut pe lume într-o dimineață de iulie,în vara anului 1990. Marile mele pasiuni sunt: muzica scrisul animalele desenul în creion limba engleză fotografia plimbările în natură fie pe jos,fie cu bicicleta cărțile filmele bune serialele polițiste și despre supranatural cafeaua radio Guerrilla South Park gătitul ezoterismul (ordinea nu este importantă,toate fiind pe primul loc în inima mea) Dacă ai poate pasiuni comune,vrei să mă critici sau vrei să discutăm,mă găsești astfel: id messenger: andreealaciu email: andreealaciu@yahoo.com Vă voi răspunde,indiferent de motivul pentru care sunt contactată!
1 poezii, 0 proze
stoica se
am hartie si creion
3 poezii, 0 proze
Veronica-Maria Moroaca
Despre mine aș putea scrie multe sau nimic...Aleg să scriu că îmi place foarte mult să scriu, atât de mult că uneori, când nu am la îndemâna o foaie și un creion, scriu cu gândul. Averea mea îmi sunt cuvintele așternute și născute din gândurile mele. Încerc să fiu astfel cel mai bogat om...Și poate aș fi, de-aș ști să inving și să câștig timpul...
5 poezii, 0 proze
Andrisan Cristina
Am 41 de ani,singura,artist,pictor.Am fost profesoara 1991-2001 ,cateva saptamani am lucrat la un camin de prescolari. Am absolvit doua facultati:ingineri geologica,Iasi,1990 si geografie,Bucuresti,1999.Detin si certificatul de definitivat,1998,geologie. Doi ani la Scoala de Arta Suceava.Am participat la 21 de expozitii de arta plastica,una in Germania. Pictez in ulei,acuarela,desenez in creion,tus,pasteluri,schite,flori,portete dupa fotografie la comanda,desene de moda.Ma pasioneaza designul vestimentar si arta fotografica...Am in vedere chiar o expozitie de arata foto.Visez sa studiez designul vestimentar la Academy of Art University San Francisco,dar depinde de gratitudinea parintilor,care nu sunt de acord financiar. Cochetez cu scrisul,eseuri ,diverse blog-uri si comentarii dar si putina poezie.Sper sa evoluez mai mult.
10 poezii, 0 proze
Creion pe coala albă
de Valentin Pana
Mie frig, prea rece-i totul Mă cuibăresc pe-o scîndură de pat, Îmi trag peste picioarele goale gîndurile groase Mă învelesc în idei confuze. Tremur, mă simt ca solzii unui pește Parcă totul se...
Cunoastere
de Radu Dorela
M-am trezit respirand... Mi-am dat seama ca vad, am auzit culorile florilor si-am sters intunericul desenand ziu cu o creta alba Am tresarit simtind picaturi de timp scurgandu-se-n neant. Am plans...
Marșul umbrelor.
de ZZZ
A șapte-a dimineață de primăvară m-a găsit într-o stare de spirit contraindicată bolnavilor de ulcer. M-am ridicat de pe canapea, am încercat, pe marginea patului să-mi ordonez gândurile, vreme de...
Cărbune
de Ciobanu Claudia
Trebuie să zâmbești, iubitule. Îți spun pentru că sunt singura care știe. Într-o seară, mergând cu un taxi, pe o stradă întunecată, ceva m-a făcut să-l opresc pe șofer. I-am spus: -Stai.Oprește! Cât...
mama coala alba de hartie
de Valeriu D.G. Barbu
o singură dată am lăsat toate așa cum sunt ieșind din supliciul închiriat casa aceasta ca un maiou cu găurele tehnologiile avansate - față de ce sau de cine!... am luat pe mine doar un ecou cămașa de...
CREIONUL CU GUMA
de schiopu madalina
CREIONUL CU GUMA Pe birou, langa calculator, statea singur si parca speriat, un creion negru. Era din seria de creioane chinezesti. Avea si guma in capat. O gumita roz, de care era foarte mandru. Nu...
alcoolul nu m-a ajutat
de Liviu Nanu
să devin scriitor celebru degeaba am băut sute de sticle de votcă săniuță/finlandia/krepkaia/absolut rom cubanez/jamaican/dominican coniac cava d'oro și jidvei țuică de prune/dude/pufoaică vin...
Jurnalul de bord al unui navigator naufragiat
de Valeriu D.G. Barbu
Ieri, data ipsi-lon 00 virgulă tango 13, am foast invitat la un parastas pe feisbuc colivă clipart și reclame zero coca cola light se aude prin monitor scrâșnetul pixelilor între dinții celor care...
Adelina căzînd în brazda roșie
de rechesan gheorghe
În prim plan, o fîșie lată de iarbă. Verdele mohorît al gramineelor pișcate de brumă, sub care solul întărit a înghițit galeriile sigilate ale furnicilor, cîte o carapace mumificată în humus, elitre...
scrieri bestiale 2
de Razvan Vischi
Fragmente de creier Problema care se pune e asta: pentru ce să scriu, pentru cine să scriu? Pentru mine, ca să mă aflu (în treabă)? Pentru ceilalți, pentru posteritate? Acest pix pute. Constatare:...
Rechizite școlare
de Aurora Luchian
Cu boticul înnegrit, Și o mină de granit, Prinde viață pe hârtie Și-l ascuți să ”reînvie”. (lunoierc) Face schițe și desene, Cu un vârf înțepător, Îmbrăcat în lemn - nu pene - De greșește, razi ușor....
portabil dreams
de Mondea Adrian
generația zet În felul lor mărunt, primii oameni născuți într-o lume extrem de digitalizată percep aerul rotund al cuvintelor ca pe o tablă de șah răsturnată. Nu au nici o vină. Cumva pe nedrept,...
Eu si cu mine
de Luana Gavan
Imi e dor de creionul meu cu mina. De fapt era creionul mamei mele, dar atunci cand il foloseam eu era al meu, nu? Scriu, insir cuvinte aiurea pe foaie si vad cum varful creionului se tot toceste....
Nebunie
de loredana
...la urma urmei am sa fereastra... Gandurile-mi ucid visarea, ma doare rana pasilor de langa mine; Nu mai cred in use si nici in moarte, au mai ramas doar umbrele cu bratele deschise, albastra... Pe...
Orașul de piatră
de Camelia Iuliana Radu
Toate articolele scrise de Camelia Radu În orașul de piatră, totul era cenușiu: copacii, casele de piatră, străzile, cerul și chiar oamenii. Ei treceau zi de zi spre căminele lor cenușii, venind de...