"Consolare zadarnică" – 1877 rezultate
0.03 secundeMeilisearchClaudio Rutilio Namaziano
Claudio Rutilio Namaziano (latino: Claudius Rutilius Namatianus; ... – fl 414-415) è stato un poeta latino di nobile famiglia gallo-romana. Nato forse a Tolosa, fu praefectus urbi di Roma nel 414. L'anno seguente o poco dopo fu costretto a lasciare Roma per far ritorno nei suoi possedimenti in Gallia devastata dall'invasione dei Vandali. Tale viaggio - condotto per mare e con numerose soste, dato che le strade consolari erano impraticabili ed insicure dopo l'invasione dei Goti - venne descritto nel De Reditu suo, un componimento in distici elegiaci, giunto all'epoca odierna incompleto; l'opera si interrompe al sessantottesimo verso del secondo libro con l'arrivo del protagonista a Luni, ma recentemente è stato ritrovato un nuovo, breve frammento che descrive la continuazione del viaggio fino ad Albenga. L'opera è ricca di osservazioni topografiche e citazioni di classici latini e greci. Il poemetto (scoperto nel XV secolo) raggiunge i toni più commossi quando esprime il clima di...
1 poezii, 0 proze
Yĕhudah Ha-Levi
Yĕhudah Ha-Levi nació en Tudela, actual Comunidad de Navarra en 1070. Es sin duda el máximo exponente de la poesía hebrea peninsular medieval. Tras dejar en su juventud su ciudad natal, cuna también de otros escritores ilustres, como el viajero Benjamín de Tudela y el filósofo Abraham Ibn Ezra, se estableció en las tierras musulmanas de Al Andalus, recibiendo allí una esmerada formación tanto en ciencias y medicina, como en leyes, teología y poética. Tuvo estrechas relaciones con los mejores poetas judíos y árabes de su época, gozando en vida de una fama extraordinaria. Tocó temas amorosos y báquicos, cantó a la amistad, lloró por la muerte de los seres queridos, reflexionó sobre asuntos muy humanos, ensalzó a Dios y trató de consolar a su pueblo en el exilio. Al final de su vida, dejó Sefarad y embarcó hacia Israel, deseando pasar sus últimos días en la añorada tierra de sus antepasados por él tan amada. Falleció en 1141.
1 poezii, 0 proze
Alfred Lichtenstein
Scriitor german expresionist. Studii juridice la Erlangen. S-a remarcat printr-o serie de poezii și proze scrise într-o manieră grotescă ce amintește de stilul prietenului său Jakob von Hoddis. A murit pe front la Vermandovillers (Somme). "Der einzige Trost ist: traurig sein. Wenn die Traurigkeit in Verzweiflung ausartet, soll man grotesk werden. Man soll spaßeshalber weiter leben. Soll versuchen, in der Erkenntnis, dass das Dasein aus lauter brutalen, hundsgemeinen Scherzen besteht, Erhebung zu finden." (Unica consulare: să fii trist. Cînd tristețea degenerează în disperare trebuie să devii grotesc. Trebuie să trăiești mai departe de dragul jocului. Trebuie să încerci să găsești încîntare în cunoașterea faptului că existența e făcută din glume cu totul brutale și pline de mîrșăvie.) *** Alfred Lichtenstein (* 23. August 1889 in Berlin-Wilmersdorf; † 25. September 1914 bei Vermandovillers, Somme, Frankreich) war ein deutscher expressionistischer Schriftsteller. Als Sohn eines...
14 poezii, 0 proze
Traian T. Coșovei
Traian T. Coșovei (n. 28 noiembrie 1954) este un poet român aparținând generației literare 80. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. La 4 ani știa deja să citească și debuta artistic dictând poeme musafirilor săi. Fire temperamentală, nonconformistă și puțin cam impulsivă, devine în scurt timp cunoscut pentru caracterul său. Odată cu intrarea la școală, își schimbă și preocupările, orientându-se către construcția de navete spațiale în podul casei, din resturi de televizoare și frigidere. Acest elan creator dispare în momentul intervenției locatarilor, îngrijorați de ascensiunea foarte gălăgioasa a micului astronaut. Totuși, reușește să se consoleze împreună cu prietenii tăind cablurile antenelor TV și aducând astfel pentru o săptămână liniștea absolută în casele vecinilor. Marcat puternic de separarea părinților, pe când avea 12 ani, găsește remediul citind foarte mult și devenind un client permanent al Librăriei Sadoveanu din București. Aici se interesează de scriitori...
33 poezii, 0 proze
Antonia Dragomir
http://astrolog-psiholog.ro/ http://blog.astrolog-psiholog.ro/ http://antoniadragomir.astrograma.ro Antonia Dragomir, astrolog absolvent al scolii de astrologie Fidelia si psiholog masterand specializat in probleme de cuplu si sexualitate (licentiata la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti, Master „Familie si Societate“, Universitatea Spiru Haret, cursuri formare in psihologie clinica, Facultatea de Psihologie, Universitatea Titu Maiorescu), realizator si prezentator al emisiunii Tele-zodiac (care a fost transmisa in direct pe posturile tv Antena 1, Euforia, OTV si Favorit), consilier astrologie psihologica (consiliere telefonica, consilire la cabinet si prin intermediul paginilor de web personale si publice), si redactor colaborator pe teme de astrologie.
1 poezii, 0 proze
James Elroy Flecker
James Elroy Flecker (5 November 1884 - 3 January 1915) was an English poet, novelist and playwright. As a poet he was most influenced by the Parnassian poets. He was born in London, and baptised Herman Elroy Flecker, later choosing to use the first name "James", either because he disliked the name "Herman" or to avoid confusion with his father. "Roy", as he was known to his family, was educated at Dean Close School, Cheltenham, where his father was headmaster, and Uppingham School. He studied at Trinity College, Oxford, and Caius College, Cambridge. While at Oxford he was greatly influenced by the last flowering of the Aesthetic movement there, under John Addington Symonds. From 1910 he was in the consular service, in the Eastern Mediterranean. He met Helle Skiadaressi on a ship to Athens, and married her in 1911. His most widely known poem is "To a poet a thousand years hence". The most enduring testimony to his work is perhaps an excerpt from "The Golden Journey to Samarkand"...
1 poezii, 0 proze
Consolare zadarnică
de milos petru
Mă rog Domnului din cer Să nu ajung la \"atelier.\" Mă consolează un amic: -N-ajungi, dacă nu scrii...nimic.
Despre călătoriile sufletului
de FLOARE PETROV
Sufletul este un corp de Lumină, PSI- PLASMĂ DIN SISTEMUL INFINIT, noapte de noapte dar și pe timp de zi, părăsește corpul fizic și călătorește să adune din minunile create de Dumnezeu Tatăl Ceresc....
Cezariană în pupă
de Maria Elena Chindea
încă o ușă trântită o eliberare sau o fugă pocnește sec în urmă câteodată filmul își derulează fotogramele înapoi alteori doar golul zornăie treptele însingurării acide din buza tâmpă a timpului...
execuție
de Vasile Munteanu
cultura este eternă fie și pentru simplu fapt că s-a inventat televizorul degeaba săritorii la groapa literaturii și-au pus cotiere de azbest secolul xix îi va carboniza din interior și numai dinții...
Îmi sunt de-ajuns...
de Aurora Luchian
În colțul meu tihnit, doar cât un peticuț, Liniștitor, curat, când rece, când călduț; Mă bucur de tăcere în traiu-mi cumpătat, Și mi-aș spăla obrazul, dar nu este pătat. Aici, m-adun cu mine, mai...
Racul rătăcitor
de Magdalena Dale
O furtună îngrozitoare a aruncat un rac pe un țărm de mare. Prea lovit de furtună, racului i-a trebuit un timp până s-a trezit din impactul brutal. Între timp marea se liniștise, iar cerul nu mai era...
Puterea discretă a vulnerabilității
de Corneliu Traian Atanasiu
\"E fiu al toamnei sufletul\", brumă zăbavnică, iscată doar tîrziu din altă crudă și nouă poveste. Abur precipitat ca un zvon nelămurit de glorie deșartă pe rumeneala indeciselor infăptuiri. Þipăt...
Scrisori netrimise (13)
de Florentina-Loredana Dalian
Dragă Lăcrămioară, De-a lungul vieții, am fost nedrept, uneori. De-o nedreptate crudă, care – judecând la rece – n-aș zice că mă caracterizează. Și totuși, am tăiat cu drujba copaci ai sufletelor, am...
Sabina 4
de Sofia Sinca
Peste două săptămâni veni vacața mare și Sabina rămânea cu gospodăria: cumpărături, chiverniseala banilor, gătit, curățenie și hobiul ei, cultivarea florilor. În timpul liber citea; ce-i trebuia la...
Anamneza
de dan stefan
Și uite că nu m-am ofilitit; sufletul meu continuă să spere și mai are încă puterea să mai vibreze! Stau în pat și nu vreau să adorm – nu vreau să o pierd! Ar fi chiar culmea să fie EA. O privesc...
misiune imposibilă (aproape)
de simon d. silvia
Pe un hol de spital un bătrân înalt cât toată istoria îmi strânge mâna cu nădejde, cu disperare, implorând: ,,scoate-mă de aici!\" Strângea o mână care parcă nu era a mea, ci a unui bărbat vânjos,...
zvonuri de primăvară
de FLOARE PETROV
vin zvonuri de ploaie din nori cumulus, pe cer o să răsară vesel curcubeu, simt intens o bucurie în plus, m-am consolat cu soarta de plebeu. nimic nu e zadarnic din ce trăiesc, evit să repet greșeli...
"Toate-s vechi și... "
de Dumitru Sava
văzând că nu își află locul să-și uite grabnic nenorocul în mare se-afundă luceafărul tare îl mai scârbise jocul fugea să-și stingă-amarul zadarnic îl mai plânge farul… * trecut-a timpul e târziu al...
Când nu mai cântă semințele
de Eugen Evu
Durerile sunt ale seminței bolnave Astfel și artele la vârful crizei morale s-au rătăcit uitând de logica zilnicei morți strălucite genii, în aceeași eroare cu proștii. În ce mă privește, eu cu...
