"Consacrat. " – 2671 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMichel Camus
Ziarist , animator de reviste si de colectii de carti , editor , producator de emisiuni radio , a consacrat mai multa energie altora decit lui insusi . Dar in acelasi timp , totul se armoniza , tindea spre acelasi scop in acest spirit curios , pasionat de spiritualitate , de ezoterism si de filosofie . Gusturile si interesele sale se uneau cu cele ale autorilor pe care ii iubea sau pe care ii publica , de la Sade la Raymond Abellio , de la Rene Daumal la Roberto Juanoz , Adonis si Christian Bobin . Cartile lui Michel Camus sint marturia unei cercetari in care poezia devine drum al cunoasterii , luind-o adesea pe caile aforismului . Poezia , credea el , este o cale de apropiere de acest > caruia misticile tuturor religiilor au incercat sa-i traseze harta . Citam \"Paraphrases Heretiques\"(1983) , \"Proverbes du silence et de l`emerveillement\"(1989) sau , mai recent , \"Aphorismes sorciers\"(1996) si \"Adonis le visionnaire\"(2000). (apud Patrik Kechian)
2 poezii, 0 proze
Nicolae Labiș
1935 - la 2 decembrie se naște, în familia învățătorilor Eugen și Profira Labiș, din satul Mălini - Poiana Mărului, județul Baia, Nicolae Labiș; Mama - originară din ținutul Neamțului (Topolița, pe apa Ozanei) - provenea dintr-o familie înrudită cu aceea a lui Ion Creangă; 1942 - începe cursurile școlii primare din satul natal, învățătoare fiindu-i chiar mama sa; 1944 – evacuați din pricina războiului, mama și Nicolae se stabilesc în satul Văcarea din părțile Muscelului. Aici Nicolae urmează clasa a III-a primară; 1946 - din acest an urmează cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni; 1950 - participă la Conferința de la Iași a tinerilor scriitori din Moldova. Debutează în Almanahul „Iașul nou” nr. 8 (decembrie) cu poezia „Fii dârz și luptă, Nicolae!” 1951 - este „consacrat” de revista „Viața românească” nr.6 (iunie) prin publicarea poeziei „Gazeta de stradă”; 1952 – se transferă la Liceul ,,Mihail Sadoveanu” din Iași. 1952-1954: Urmează cursurile școlii de Literatura și Critică...
111 poezii, 0 proze
Ilinca Iulia Petre
BIBLIOGRAFIE ILINCA PETRE DOMENII DE ACTIVITATE CU EXPERIENȚÃ: Mass-media/Jurnalism, Public Relations – PR/ Imagine, Marketing/Vânzări, Educație/Cultură. NIVEL CARIERA: Peste 3 ani experiență. RESPONSABILITÃȚI. EXPERIENȚÃ ÎN MUNCÃ: 2009, dupa finalizarea studiilor de masterat in domeniu si pana in prezent – FOTOGRAF FREELANCER (Fotograf Independent). Din iulie 2010- Fotograf recunoscut oficial de catre AAFR - Membru creator consacrat in cadrul Asociatiei Artistilor Fotografi din Romania. (MCC in AAFR) (mai multe detalii pe site-ul oficial al AAFR) http://www.aafr.ro/aafr-membri-287.htm prezentare activitate fotografica http://www.aafr.ro/aafr-membri-287-portofoliu.htm portofoliu Ilinca Petre ACTIVITATI LITERARE. PREMII: 2003 iunie • Diploma de excelenta, acordata de catre Ministrul Educatiei si Cercetarii din Romania, in semn de pretuire pentru meritele scolare si pentru activitate din cadrul Cenaclului National "Sagetatorul". • Diploma acordata de Liceul "Ion Neculce" pentru...
30 poezii, 0 proze
Francisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
Vladimir Vîsoțki
S-a născut la 25 ianuarie 1938 la Moscova în familia unui militar. A murit în urma unei crize cardiace la 25 iulie 1980 tot la Moscova. A fost actor, poet, compozitor și cântăreț, reprezentant de seamă al generației de artiști ruși afirmați în anii \'60-\'70. A compus în jur de 600 de poeme și tot atâtea cântece. A urmat cursurile studioului artistic din Moscova (rus. MXAT) (1956-1960), după care s-a angajat la Teatrul moscovit de dramă A.S. Pușkin. În 1964 devine actor al renumitului Teatru de Dramă și Comedie \"Taganka\" unde va rămâne până la sfârșitul vieții sale jucând în peste 20 de roluri(Emolai Lopahin din \"Livada cu vișini\", Svidrigailov din \"Crimă și pedeapsă\", prințul Hamlet, Galilei din piesa omonimă a lui Brecht etc.) și unde s-a consacrat ca un artist complet: actor, cântăreț și poet. În paralel cu activitatea teatrală, s-a produs în peste 30 de pelicule cinematografice(\"Luptau doi camarazi\", \"Un rău om bun\", \"Locul întălnirii nu poate fi schimbat\", \"Scurte...
2 poezii, 0 proze
Hesiod
Hesiod (greacă: Ἡσίοδος) (aprox. sec. al VIII-lea î.Hr., Beoția) a fost un poet epic grec, considerat a fi, după Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei.[1] Este autorul poemului genealogic „Teogonia”, consacrat panteonului divinităților elene, folosind tiparul mitlui și noțiunea vârstelor. De asemenea, tot lui îi aparține și poemul didactic „Munci și zile”, opera pătrunsă de poezia sinceră a naturii, calendar pentru agricultori și navigație, cu prețioase indicații. Hesiod era un agricultor, un poet-țăran, un om obișnuit cu viața aspră, pătruns de o mare stimă față de muncă, dotat cu un desăvârșit simț al realului, care vedea viața și oamenii așa cum sunt; un om care nu-și face nicio iluzie asupra realității sociale, dar este convins de triumful final al cinstei, hărniciei și dreptății. Hesiod este considerat, alături de Homer, părintele poeziei religioase, morale și didactice. În opera sa există referiri la propria biografie: tatăl poetului se...
0 poezii, 0 proze
George Magheru
[George Magheru (17-3 Dec. 1892--17 Aug. 1952) Poet modernist și dramaturg, care a cultivat o lirică nonconformistă și un teatru de factură filosofică (piese de teatru: “Piele de cerb – pretext dramatic pentru meditațiune”, “Oglinda fermecată sau Divina re-creațiune”; poezii: “Cântece la marginea nopții” Criticul literar Gr. T. Popa e sensibil, cum e și firesc, la scrisul medicilor-scriitori. Astfel, în Pietre de Cerb, de George Magheru (1937), vede un echivalent românesc al lui Faust. Afirmația este encomiastică și el argumentează pe larg, asta însă nu-l împiedică să-i reveleze lipsuri în măiestria artistică, datorită cărora George Magheru a ratat o potențială operă de prim rang a literaturii românești. Ca poem consacrat destinului uman, el îi reproșează linearitatea: "el este biolog și știe acest lucru".
18 poezii, 0 proze
Alexandru Balaci
Alexandru Balaci (n.12 iunie 1916, Aurora (Mehedinți) - d. 7 martie 2002 ) a fost un italienist român, poet, critic și istoric literar, membru al Academiei Române. Biografie După absolvirea liceului la Craiova și a Facultății de Litere și Filosofie din București, își va lua doctoratul în anul 1943 cu teza Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian. A fost, rând pe rând, redactor-șef la ESPLA, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, director al Școlii Române din Roma (Accademia di Romania), între anii 1981-1990, profesor și șef de catedră la Facultatea de Litere din București, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România și redactor-șef al revistei Viața românească. S-a consacrat studiului culturii italiene, elaborând numeroase lucrări de referință și traducând din opera unor mari personalități ale ei. A coordonat monumentală lucrare Istoria literaturii italiene și numeroase dicționare. A fost membru în numeroase academii, societăți europene și mondiale....
1 poezii, 0 proze
Cristian Daniliuc
CRISTIAN DANILIUC Născut la 17 oct. 1988, la Reșița domiciliat în Berzovia, nr. 21, județul Caraș-Severin, cod. poștal 227030 telefon mobil: 0721556648 Contact prin prof. Călin Chincea, Berzovia, nr. 273, tel. fax 0255-525654, telefonul are și robot. Elev la Liceul de Artă Reșița, secția design, profesor Marian Truțulescu PÃRINȚI : DANILIUC LUMINIȚA - femeie de serviciu la școala Berzovia DANILIUC MIRCEA - mecanic agricol la Societatea Comercială Dușan și fiul, Bocșa - Pictor, poet, dramaturg, eseist, scrie poezii începând cu clasa VII-a în anul 2002 la școala din Berzovia, jud. Caraș-Severin. Acum este elev în clasa a X-a la Liceul de Artă Reșița, jud. Caraș-Severin - Debutează cu poezia ,,Nufăr de stea" în revista ,,Cronica", an XXXVII , nr. 1517, nr. 5, mai 2002" în suplimentul revistei consacrat concursului ,, Autori-copiii", p. 3 -Debut în critica de artă: Galeria Helios, Timișoara: Constantin Răducanu, Contur lin-aproape demonic, și Ioan Pop, forme divine, materie. Revista...
23 poezii, 0 proze
Gabriele D'Annunzio
Gabriele d’Annunzio, principe de Montenevoso (n. 12 martie 1863, Pescara - d. 1 martie 1938, Gardone) a fost un poet, romancier, nuvelist și dramaturg italian, președinte al Academiei italiene. Gabriele d’Annunzio, poet, romancier, dramaturg și soldat s-a născut în Pescara, la 12 martie 1863. Părinții săi erau Francesco Paolo Rapagnetta, care și-a luat și numele d'Annunzio și Luisa de Benedictis. S-a mutat la Roma în 1881 și și-a încput cariera literară. S-a mutat mai apoi în Franța în 1910, dar s-a întors în Italia unde a devenit un susținător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar și aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola și mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru a răspândi manifeste l-au consacrat ca o legendă… În septembrie 1919, Gabriele d’Annunzio a condus o expediție în Dalmația, ocupând portul Fiume[1], unde a înființat un stat...
8 poezii, 0 proze
Consacrat.
de Poșircă Răzvan Adrian
totul se învârte foarte murdar poeziile acestor lideri consacrați încă au rămas printre noi pe nimeni nu interesează că eu sunt încă aici carnea mea este încă printre voi cearcănele de sub ochi...
in atentia \"poetului consacrat\"
de marius cormos
Îmi pare tare rău că s-a ajuns aici, dar așa nu se mai poate. Nu mai pot să văd atâta porcărie, până când? Să vă spun și despre ce este vorba, mulți dintre voi poate cunoașteți situația mult mai bine...
Valeriu Cercel azi în paradis
de Maria Prochipiuc
Valeriu Cercel consacrat aici pe poezie.ro prin epigramele sale, dar mai ales prin satire aduce un suflu de veselie prin ceea ce scrie. Debutul pe poezie și-l face cu satira. El scrie satiră în...
Lapsus
de Gârda Petru Ioan
Un sculptor consacrat, celebru, Dură unui poet de seamă, Recent, un monument funebru... Păcat că nu știu cum îi cheamă.
Balamucul
de George Budoi
E locul care-i consacrat Pentru nebuni, e-adevărat; Dar eu vă spun că, bunăoară, Ei sunt cu mult mai mulți afară.
Trăind agonic...
de iscru adrian
Trăind agonic m-am consacrat cuvintelor ce mi-au fost date spre a mă îndoi de mine dar și de cuvinte și asta pentru că există cuvinte care n-au fost cuvinte de la început așa cum există lucruri care...
Unui playboy ultraperformant
de Vasile Ilin
Năstase are palmares bogat, Căci tenisul l-a consacrat, Dar nimeni încă nu a numărat Rachetele ce i-au căzut la pat. P. S. Revista americană \"Maxim\" îl creditează drept unul dintre cei mai mari...
Câinele
de Jacques G. Costin
După rușinea suferită în mitologie, Cerber s-a consacrat gospodăriei. Capitalist înnăscut prin limbă și coadă; exploatează vanitatea și mila. Ațâță literatura domestică. Dar e incoerent: combate...
Simbolul popular
de bodea emil felician
Partidul Democrat Liberal ar putea rămâne fără trandafirul din sigla care l-a consacrat, simbolul fiind considerat prea “socialist” și, prin urmare, contradictoriu cu familia populară din care...
Rǎul moral şi rǎul fizic ȋn Evul Mediu
de Dolcu Emilia
Ultima parte II.1. Fundamentele doctrinei morale scotiste Duns Scotus a consacrat independența voinței față de determinismul cauzelor naturale și a explicat de ce și cum finalitatea morală se impune...
