Ilinca Iulia Petre

As vrea să adorm si să simt cum sufletul meu zboară căutându-l pe-al tău. Prin labirinturi si ploi de foc voi trece hipnotizată de iubirea ta. Si nu mă voi opri până când nu voi simti că te-am

Mă simt ireală, încrustată la piciorul unui timp pierdut în jocuri de umbre. În mine, întunericul cheama somnul peste genele grele de asteptare. Voi fi fum din crengile toamnei si din

Adun picături de fericire din ploaia cu soare a clipelor noastre. Voi purta mâine colierul secundelor lucrat de bijutierul cu mâini frumoase si cu praf de

Ai uitat că norocul a trecut mai întâi pe la tine si ti-a dat să bei din încercarile lui de a imita fericirea. Cuvintele rătăcirii tale prin lume se ascund azi în graba prin labirintul

Plouă cu doruri retrăite într-o altă viată. Contopirea privirilor noastre plăsmuind cuvinte rostite doar în gând sărută ochii de stele. Astepti Soarele să-ti mângâie chipul ?

Visez cum păsesc printre dimensiuni pierdute în noaptea unei vieti nebăgate în seamă. Simt cum radacini de asteptare îmi cresc din genele obosite de gestul clipei nesigure. Mi-e atât de

Crezi că literele aruncate în cartea zilei de ieri te strigă acuzându-ti nehotărârea. Si totuși cuvintele din întunericul zilei de azi au încetat să mai vorbească și în bratele

Aceleasi cuvinte inexistenta timpului priviri regăsite sincronizare inconstientă amintiri viitoare punct si linie.

Fără cuvinte a ramas glasul ce până acum îti vorbea de noi. Adio lumină si petale crude de gelozie. Mirare, gesturi, aceeasi oglinda de priviri aparent fericite. Abis,limită, si

Mi-e dor de orizonturile sentimentale pe care le atingeam când ne vedeam întâmplător. Astept picături de sperantă să picure fericire din cerul mult prea sus al soartei. Dar

As vrea să mai plutesc ca atunci, vreau timpul să-si spânzure secundele de nebunia viselor noastre. Mai vreau o doză si apoi încă una, până voi deveni dependentă de tine.

Mă simt albastră plutind pe aripi de curcubeu. Din lacrimi de soare rosul îmi pătrunde în suflet. Merg spre galben si adorm în sclipiri argintii de stele.

E primăvară cu gust de lumină si culorile au născut din nou lumea. Va fi soare si cerul va arunca flăcări peste vara din noi. Va coborî o stare de toamnă si ne va ploua pâna în suflet

Poate-am visat că respiram clipa de-acum și inima-mi bătea în ecouri de soare când astăzi a nins cu secunde cernute din sărutările noastre neîmplinite.

Poate să ningă în râuri de soare și cerul să-și adune uscatul în nori. Să cadă ziua în gheare străine și verdele să uite să mai respire. Ce era piatră, acum să fie nisip, săgetile clipei să

Stiu că te vei preface cuvânt si ai să vii să mă arăti cu degetul si să-mi ceri socoteală pentru secunda respirată de mine. ,,Intr-adevăr trăim si nu vom muri definitiv niciodată” îmi spuneai

Soarele imi ardea ochii. Priveam spre cer, vedeam cum vântul făcea sa tremure frunzele transparente, cum clătina crengile tinere. In jurul meu, multimea de oameni părea a fi o mare involburată ce

Iubirea e din altă lume, iar când viata nu e altceva decât un exercițiu de purificare prin iubire, dorinta de-a putea

Poate am visat clipa de acum, când fericirea mea nebanuită se alătura ție in dansul cuvintelor indragostite de sens, însă azi, tu nu mai ești aici să mă opresti din plâns. Sunt alta acum, dar

Ce faci, dormi sau traiesti? Ai plecat si mi-ai lasat doar lacrimile sa-mi aminteasca de tine. Ma simt prizonier intr-o lume ce nu-mi apartine. Oare cine mi-a senmat condamnarea la viata si a

Moto: Suntem o lacrima la picioarele lui Dumnezeu. Soarta pamantului s-a lasat plansa de mine. Am plans, am plans pana au aparut marile

Cerul plange. Mai stai suflet Pe visele noastre Decolorate de timp.

Ma dor bratele-mi ingreunate de povara sufletului satul de asteptare. Dorm in mine atatea vise, inecate in aripi de fluturi. Zbor si mireasma zorilor stropite-n mir imi da aripi.

Cauti disperat o iesire din acest sanctuar de gheata. Trupul ti-e hoinar, dar tu nu renunti si iti cauti sufletul care te asteapta afara.