Căutare

Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia. Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia Sburătorul literar, unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiași factură în revistele Flacăra, Năzuința și Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restriști. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea...

110 poezii, 0 proze

Bo Yang

În anii șaizeci din secolul al XX-lea a început să se folosească de pseudonimul Bo Yang. Se ocupă de formele literare deosebite. Scrie eseuri care abordează segmente particulare ale literaturii chineze, precum și pagini întunecate ale societăți chineze și establishment-ului politic. El critică aceste lucruri și le dezvăluie mecanismele. Prin aceasta a determinat o serie de reacții dure din partea societății. Pe 7 martie 1968, dat fiind faptul că a avut o influență directă asupra deteriorări relațiilor dintre popor și guvern, în Taiwan a fost condamnat la moarte. După un oarecare timp, a fost grațiat și pedeapsa i-a fost comutată la doisprezece ani de închisoare silnică. A fost exclus din partidul Guomindang, iar pedeapsa și-a ispășit-o pe o insulă-închisoare din Pacific. A fost eliberat în 1977. A stat la închisoare nouă ani și douăzeci și șase de zile. În 1984, a ținut prelegeri pe întinsul Statelor Unite despre tema „chinezii cei împuțiți“, redată apoi într-o carte. Aceasta a avut...

1 poezii, 0 proze

Paul Păun

Paul Păun (născut Paul Zaharia pe 5 septembrie 1915, București și decedat la 9 aprilie 1994, Haifa) a fost un artist și poet suparealist român, fiind de asemenea un doctor în medicină și chirurgie. Debutează la revista Alge în 1930, cucerit fiind de Poemul invectivă al lui Geo Bogza. În 1933 e condamnat pentru pornografie în procesul intentat de Nicolae Iorga. După 1939 e prezent în grupul suprarealist român, alături de Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca (care colaborase anterior cu Păun la Alge) și Dolfi Trost. De asemenea a scris la unu, Viața imediată, Meridian, Azi, Viața românească și Reporter și a expus desene în diverse galerii la Londra, Tel Aviv și Haifa. A brevetat așa-numitele "lovaje" și "desene infranegre" și a inventat "afumăturile" (sticle de lampă cu gaz afumate). El a considerat arta "o invazie pe tărâmul imaginarului", "o intervenție permanentă și himerică în misterul creației permanente". Opere literare Poezii: * Plămânul sălbatec, Tipografia Bucovina,...

12 poezii, 0 proze

Sergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)

Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...

5 poezii, 0 proze

Arsenie Papacioc

Arsenie Papacioc (n. 15 august 1914, satul Misleanu, comuna Perieți, județul Ialomița) este un duhovnic ortodox român. Din anul 1976, este duhovnicul Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol. Părintele Papacioc a trecut prin pușcăriile comuniste unde a pătimit alături de Părintele Iustin Parvu, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu și alții. A fost arestat și condamnat sub regimul mareșalului Ion Antonescu, în 1941, pentru apartenența la Mișcarea Legionară. S-a călugarit în 1946, după eliberare și s-a nevoit la Mănăstirea Antim din București până în 1949. Între 1949-1950 a fost sculptor la Institul Biblic, iar în anul 1951 a devenit preot la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț. Între 1952-1958 a fost preot la Mănăstirea Slatina. În vara anului 1958 a fost arestat din nou, pentru că facea parte din grupul „Rugul Aprins”. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, a fost grațiat în 1964 de la închisoarea Aiud. Considerat unul dintre cei mai importanți...

1 poezii, 0 proze

Serafim V. Pâslaru

Serafim V. Pâslaru S-a născut la 1 Iulie 1911, în orașul Câmpulung-Muscel. A urmat școala primară nr. 2, apoi primele clase de liceu, (curs inferior) la liceul din Câmpulung, "Dinicu Golescu", iar cursul superior de liceu, la Cluj, unde își ia bacalaureatul. Urmează Facultatea de Medicină din București în anii 1930-1936. A fost arestat de Securitatea din Pitești în anul 1957, luna Octombrie, în legătură cu grupul de rezistență anticomunistă "Arnăuțoiu" și anchetat de Securitatea din Pitești. A fost judecat de către Tribunalul Militar din București, deplasat la Pitești și condamnat la 15 ani muncă silnică pentru uneltire împotriva ordinii sociale. A fost eliberat la 3 August 1964 de la penitenciarul din Gherla. Închisori prin care a trecut: Pitești, Jilava, Caransebeș, Gherla. Pentru a putea scoate din temniță o cantitate foarte mare de versuri, pe care nu avusese puterea de a le reține pe de rost, le-a ‚înscris’ cu acul, cu ață albă, pe materialul unui bandaj cu care și-a oblojit...

1 poezii, 0 proze

Virgil Maxim

Virgil Maxim (4 dec. 1922, după unele surse 1923-1997) Elevul Virgil Maxim reprezintă unul dintre numeroșii foști deținuți politici care au lăsat urmă de aur în conștiința colegilor de detenție și în închipuirea celor care au auzit doar de el, fără să-i cunoască direct. Numele câtorva dintre aceștia sunt: dr. Traian Trifan, Traian Marian, studenții Valeriu Gafencu, Ion Ianolide și viitorul ieromonah Arsenie, pe atunci: Anghel Papacioc, tineri total dedicați vieții creștine Maxim Virgil s-a născut în anul 1922. Ca elev al Școlii Normale din Buzău, a fost arestat în ultima clasă, și condamnat, în 1942, la 25 ani muncă silnică, pentru apartenența la Frățiile de Cruce. Amnestiat prin Decretul din 23 august 1944, a fost ținut în continuare, timp de 20 ani, într-o detenție ilegală. Smuls din penitenciarul destinat elevilor – Târgșor –, socotit un element ‘periculos’, este aruncat în brațele reeducatorilor din Gherla, unde suferă chinuri indescriptibile. Totuși a supraviețuit torturilor și a...

2 poezii, 0 proze

Nicolae Nicolau

Nicolae Nicolau (născut la 2 august 1922), bucureștean prin naștere și formare, a absolvit Facultatea de Medicină Umană din capitală în anul 1946 (medic oftalmolog). Membru al grupului legionar din facultate în perioada studenției. Arestat la 31 martie 1950, în urma denunțului unui coleg, după ce a fost supravegheat începând cu 14 mai 1948. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat de Tribunalul Militar București la 20 de ani muncă silnică. Detenția la penitenciarele M.A.I., Jilava, Aiud (10 ani a fost ținut la zarcă), Constanța (8 august 1954-1956), Aiud (a participat la marea grevă a deținuților politici), Gherla și iar Aiud. A fost eliberat la 1 august 1946, cu Decretul de grațiere 411, odată cu toți deținuții politici din țară. Și-a reluat activitatea medicală întreruptă atâta timp și a făcut și face parte din comitetul de redacție a excelentei reviste „Permanențe”.

1 poezii, 0 proze

Condamnati tramvaiul

de Anghel Nicolae Alexandru

Opriți tramvaiul în depou! Să-l judecăm cu toți Să-l transformăm într-un cavou Ca a început să ne ucidă din poeți. El nu mai are voie să pornească Căci mișelește l-a ucis pe Labiș și poezia...

Cioburi dintr-o vază spartă(III)

de george geafir

- Mulțumescu-ți, prietene. Bucuros aș vizita un muzeu, o expoziție. Bucuros aș intra într-o librărie. Dar nu pot. Sunt prizonier. Tot ce pot să fac e să aștept. - Zilele sunt prețuite, clipa –...

Ne-am anglicizat..

de Patricia Lidia

Limba română a murit... i-am cântat veșnica pomenire pe chat, printre manele și injurii. I-am făcut prohodul și pomana de un an pe site, printre poezii cu k și sh, printre \"la mulți ani\" și lipsă...

Iubirea pungă

de George L. Dumitru

Frigul se încăpățânează să păstreze iarna vie. Pe străzi, grămezi omniprezente de zăpadă murdară își dispută întâietatea cu gunoaiele și excrementele de câine. Dedesubtul unui cer vânăt, șuierul...

și cum ar fi fost întâlnirea noastră

de Luna Tudor

când mă urc în tramvai, e ca și cum m-aș plimba prin trecut zâmbesc somnoroasă și puțin melancolică bucureștiul se colorează gri după geamul murdar, aleargă aleargă sufletul meu sare din stâlp în...

restitutio in integrum

de viorel gongu

Am ieșit la poartă și printre târșîiturile de papuci am auzit acel \"ia-ți fesul să nu răcești\". Am luat ziarul din cutie, am târșâit papucii până la locul lor și am căutat ochelarii în sertarul...

Pagini de dezambiguizare

de serban georgescu

Simfonia a III-a de Beethoven la Festivalul Enescu - a coborî din viața reală ca dintr-un tren în care ai petrecut o noapte întreagă pe culoar, ghemuit pe un scaun improvizat în fața WC-ului la care...

Atelier

Povești nemuritoare (după aderare) I

de Lory Cristea

Albă ca Zăpada crescuse mare și frumoasă, așa încât începând de pe scara blocului (palatului) unde locuia și pââână la centru, adică centrul țării, se auzise despre ea că n-are nici măcar o carie pe...

Fațade...

de Eugen Galateanu

Tramvaiul plin trece pe lângă Biserica Armenească. Trei babe, dintre care una de cel puțin 100 de kg își iau mâna de pe bară și încep să-și facă cu disperare cruci. De ce ? Cui folosește acest lucru...

Atelier

Fructe verzi

de petre bucinschi

O cârtiță cu bretele mă împinge de la spate pe autostrada de nicăieri. Cu respirația jerpelită privesc cum curg pești în sens invers mersului meu. Cineva mă întreabă dacă am tatuaje între degetele de...