"Coborând din nou" – 8471 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
RRRadu D. Rosetti
Despre familia Rosettise stie ca e una dintre familiile boieresti foarte vechi din Tarile Romane. Era originara din Italia, unde radacinile ii coborau pana la inceputul secolului al XIV-lea. O ramura a sa si-a continuat existenta acolo, cu succesiuni remarcabile, iar o alta a ajuns la Constantinopol. De acolo, primii reprezentanti ai ei au poposit prin secolul al XVII-lea in Tarile Romane, unde s-au despartit in doua ramuri. Una s-a stabilit in Valahia, iar cealalta in Moldova. In ramura valaha, Radu D.Rosetti (1874-1964) era fiul lui Dumitru Rosetti, deputat si ziarist, cunoscut si sub pseudonimul Max, descendent din contele Nicolae Rosetti, care fusese ginere al lui Constantin Brancoveanu. Radu Rosettia fost, cum scrie George Calinescu, un avocat abil, dar si un scriitor prolific, adaptand pentru literatura romana o maniera franceza a vremii, prin poezii sentimentale ce ilustrau viata celor de jos. Potrivit aceluiasi George Calinescu, "cu Radu D. Rosetti se inaugureaza la noi o...
1 poezii, 0 proze
GVGuțu Victoria
Victoria Guțu, originară din or. Bălți a debutat în anul 2008 la Concursul Republican al Tinerilor Poeți și Prozatori ,,Florii 2008”, cu poeziile ,,Tăcerea” și ,,Lacrimi”, obținând locul III. Scrie poezii pentru revista studențească USARB. Publică poezii în revista Tinerilor poeți și Prozatori Noi, 2011. Urmează multiple publicații în ziarul săptămânal ,,Literatura și Arta”, prima publicație fiind în anul 2018 (poezia ,,Dor de tine”, ,,Privește-mă”, ,,Domesticirea furtunii”, ,,Creatorii”). În același an, publică primul volum de versuri, intitulat ,,Lumina din glastră” (ed. Universul, 2018) prefațat de marele Poet și Scriitor Nicolae Dabija. Tot în anul 2018, debutează în calitate de textieră, fiind autoarea textului ,,Azi e ziua ta, măicuță” colaborând cu interpreta Tatiana Timuș. Urmează publicațiile din revista creștin-ortodoxă ,,Călăuza credinței” din România, poezia ,,Rugăciune” și ,,Menire”. In anul 2019, publică poezii în revista ,,Roua stelară”, este inclusă în antologia...
8 poezii, 0 proze
GRGiovanni Raboni
S-a născut la Milano în 1932. A studiat dreptul exercitându-și profesia pentru un timp, apoi a devenit consultant editorial (a condus frumoasa colecție de poezie „Quaderni della Fenice” de la editura Guanda din Milano), colaborând la reviste („Paragone”, „Quaderni piacentini”, „Tuttolibri”) și la unele ziare („Il Giorno”, „Il Messaggero”). După două plachete (Il catalogo è questo, 1961; L´insalubrità dell´aria, 1936), publciă Le case della Vetra (Mondadori, 1966), Cadenza d´inganno (Mondadori, 1975), Il più freddo anno di grazia (Edizioni S. Marco dei Giustiniani, Genova, 1978, cu două prezentări de Vittorio Sereni și E. Siciliano), Nel grave sogno (Mondadori, 1982). Și-a strâns în volum critica literară (Poesia degli anni sessanta, Editori Riuniti, 1976) și unele micro-povestiri (La fossa di Cherubino, Guanda, 1980). A tradus din Baudelaire, Apollinaire, Proust. Făcând parte din așa-zisa „linie lombardă”, Raboni e un poet cu o statură proprie, atent să-și construiască...
0 poezii, 0 proze
ABAttilio Bertolucci
S-a născut în 1911 la S. Lazzaro (Parma). A urmat facultatea de drept, pe care o abandonează pentru a se înscrie la aceea de Litere din Bologna. Predă istoria artei la Parma, colaborând, la reviste precum „Letteratura”, „Circoli”, „Corrente”. Din 1939 va înființa și dirija colecția de poeți străini „La Fenice” a editurii Guanda. După război se mută la Roma, unde lucrează pentru programul III la Radio și colaborează la cotidianul „La Repubblica”. Debutează cu placheta Sirio, Parma, 1929. Celelalte volume sunt: Fuochi in novembre, 1934; La capanna indiana, 1951; Viaggio d\'inverno, 1971; La camera da letto, 1984. A îngrijit antologia, Poesia straniera del Novecento (1960). Asumându-și conștient „o muză minoră”, Bertolucci pare să refacă o tradiție a poeziei italiene din secolul trecut, trimițând la pastelul carduccian și la „idila” leopardiană; dar tot acest epigonism programatic „răspunde unei tematici închisă voluntar într-un autobiografism elegiac și defensiv” (Pier Vincenzo...
0 poezii, 0 proze
SCScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
GCGiovanni della Casa
1503-1556 S-a născut la Mugello sau la Florența, s-a format în mediile intelectuale ale Florenței, Bolognei și Padovei, a cunoscut o carieră ecleziastică de mare prestigiu ca arhiepiscop de Benevento, comisar apostolic la Florența, nunțiu papal la Veneția, secretar de stat al lui Paul al IV-lea. A scris în latină și în italiană: orațiuni, versuri bernești, un epistolar diplomatic. A devenit celebru mai ales datorită micului tratat al manierelor elegante, "Galateo", în care idealul înalt al omului de lume din "Curteanul" lui Castiglione este coborât la nivelul unui șir de precepte seci menite să standardizeze comportamentele mărunte ale vieții. Publicate postum, "Rimele" lui, grave și neliniștite, dovedesc, dimpotrivă, un poet original și un stilist rafinat, atent la muzicalitatea cuvântului.
1 poezii, 0 proze
MAMondea Adrian
un fel de selfie... transcendentar. Cuvintele conturează. Cuvintele se conturează, dau naștere, un fel de „țesut” complex, învăluind stările, învăluind emisferele. Cuvintele se „regândesc” adesea într-un minunat vortex al trăirilor, coborând discret pe locurile intime, pe acea bandă a sufletului blocat în vibrație (...și distanța necesară pentru încă o sublimă respirație). Să fie poezia un spațiu vital al regăsirii? Sinele unui paradox în care am visat să avem o altă viață? Poate de aceea „curțile” noastre interioare nu ne aparțin. Nu au granițe. „Aleile” au devenit locuri de joacă, un panteon în jurul căruia nu există decât propriile noastre dorințe, senzații, eul creator și impactul psihic al nuanțelor. Dacă ar fi să investesc într-un selfie având ca fundal un joc teribil de ieșiri de urgență, unde „enclavele” intimității mele ar triumfa în ciuda mâinilor goale, aș putea, stenic, rupe marele pas al subconștientului, despărțit de oracole. Doar gândurile sunt umbrite de pleoape. Așa...
245 poezii, 0 proze
GMGeorge Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
Coborând din nou
de Sigarteu Ioana-Cornelia
Prin intrarea-mi din cavou, Cobor în Infern din nou! Mă uit la corpul din gheață: Stă întins, lipsit de viață. Privirea goală, mâinile reci, \"Fără mine vrei să pleci?\" Dar nu întreabă, doar mi se...
Vocea din noapte
de Andrei Dragulinescu
Era o noapte neagră, fără stele. Pluteam în apele liniştite ale Pacificului de Nord. Nu ştiu precis la ce longitudine şi latitudine ne aflam, căci soarele...
Casa din abis
de Mateuț Stela
Prin fereastra cu gratii de fier primele raze ale dimineții își făceau apariția. Era un răsărit cenușiu, depresiv și apăsător, la fel ca sufletul Minodorei. Toată noaptea nu a pus geană pe geană....
poezie
de Djalal-Ud-Din Rumi
Confuzia dintre sfinți și ipocriți Simțurile lumești sunt trepte ale pământului Simțurile spirituale sunt trepte către cer De sănătatea simțurilor lumești te îngrijești cu lipitori, De sănătatea...
Bocăncei în bocăncel
de mardale stefan
Cum m-am ridicat din pat, fuguța la hublou să văd ce-i în bocăncei. De la distanță nimic, dar când mă apropii și mă uit în cel drept, acolo era băgat un altfel de bocăncel, iar în el un altul și așa...
Interzicerea interzisului
de Paulo Coelho
Imediat dupa conferinta de la Haga din Olanda, un grup format din cititorii mei s-a apropiat de mine. Doreau sa vizitez orasul unde locuiau, pretinzand ca acolo se realizeaza o experienta unica in...
Amor furat
de Stefan Nechita
AMOR FURAT Fantome ratacite-n noapte, Fiori, placeri sublime si chiar ura, In nesiguranta mai departe… Slobod instinctul ce te fura Ca aburul din pacla deasa Ca teama de-a felinei soapte Facand...
Surorile Vantului
de Doru Alexandru
Mirelye se trezi bursc in clipa in care Rona intra in dormitorul acesteia, cu intentia de a o trezi de altfel. Era cineva care dorea sa o vada. Nu putu sa nu se gandeasca la Norilen, din nou, si la...
Fantasme ?
de Marius Rădulescu
Ce noapte ! - vântul bate tare , În suflet focul arde blând . Nu pot dormi ! - a mea chemare Se luptă tainic cu - al tău gând . Ce noapte ! - vin și pleacă iele , Mă simt năuc , mă perpelesc , Și...
I am looking for a job
de ion untaru
Rămăsesem șomer cu câțiva ani înainte de pensie și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, același lucru i s-a întâmlat și soției. Bine, nu se moare din asta, mi-am spus și am început să caut de...