"Clipa de hotar" – 20109 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
LBLaufer Bari
Tătar român. Român tătar. Născut la mal de mare, hoinar printre hotare, prea iubitor de viață - deci păcătos sadea, degustător de versuri, de vinuri și de clipe. Altul n-am!
9 poezii, 0 proze
GSGabriela Marieta Secu
Nimic nou sub soare... clipe, cuvinte, doruri, dureri, solitudine si solidaritate... uneori poezie... Am publicat pe ici pe colo în țară și peste hotare: poezie, proză, articole ... Am tipărit "Inimă de buzunar". Și acum scriu aici... mi-e drag să-mi imaginez că aici ar fi o lume a poeziei, un loc unde se scrie și se citește literatură, zic eu de calitate...
865 poezii, 0 proze
Pop Stelu
ma regasesc in fiecare clipa de tacere, imi pun pe frunte raze din COROLA DE MINUNI A LUMII, imi spal sufletul in lacrima universului, si ma las coplesit de/o simpla mangiiere.
2 poezii, 0 proze
VAVasile Andreica
Jurnalist si webmaster la Informatia Zilei Satu Mare, m-am nascut cu un handicap fizic, dar am razbit, si acum privesc lumea clipa de clipa altfel...
4 poezii, 0 proze
SCSemida Ciorogar
... sunt o vioara neacordata... ...un suflet flamand... ...o poezie inca nerostita... ...o clipa de mult trecuta... ..sunt nimic...
6 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
moisin
imi place ziua de azi privita prin clipa pierduta de maine
2 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
HSHelena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Clipa de hotar
de Crețu Dan Andrei
De mă vrei, ia-mă acum De nu, să rămâi dus. De soare, apus. De cuvânt spus, De mut, tăcut. De nu acum, rămâi nebun. Demult, să spun, de tot rămân.
Vis bătut în pietre negre
de Stancu Ciprian Cosmin
Se aud în vânt glasuri de sirenă, Ca pumnale ce cioplesc se izbesc de piepturile muritoare. Au in ele chemarea frumuseții Și zorii tristeții ce se leaga văduvit De nașterea omului. Lumina lor este...
Crist Sideral
de Sorin Olariu
Întuneric… Moarte… Întuneric… Obosit de atâtea erori -Omul- victimă a evului atomic, sfârteca vidul, însingurat, ca o umbră alungată. Din când în când își mai întorcea privirea durută în urmă, apoi,...
Trenul mortii
de Ioana Corcosa
Trecu, cred, o lună și ceva de la întâmplarea pe care am povestit-o, relația se termina curând, o simțeam. Dacă nu făceam eu aceeași greșeală, o făcea el. Nu mai avea încredere în mine, dar nu mă...
Din toamnă oamenii fac arbori câmpuri și tăceri*
de Cristina Rusu
Insight Hai să ne întâlnim într-un loc necunoscut nici măcar pe hartă să fie toamnă și un pământ primitor vom înnopta în el să ne cunoaștem mai bine umbra mea să fie o ciută mă voi uni cu ea și va...
\"Empatii\"
de Lesenciuc Teodor
“Empatii” – ...Acum și-ntotdeauna! Nori plumburii se adunaseră deasupra orașului. Era o seară târzie de început de septembrie și toată suflarea aștepta o ploaie care parcă nu mai vroia să cadă. Un...
De mana-n clipa de acum
de Long Vistiana
Daram zagazul gandurilor mele Suvoiul lor inunda fruntea mea Si chiar de n-or ajunge pan’-la stele Imi e de-ajuns ca tu le poti vedea. Salbatice flori rosii parfumate Rasar pe campu-mi ce deschid...
Nina si vulturul
de Lucian Pop
A fost odată un faimos pilot de curse. Câștiga toate raliurile. La o recepție dată în cinstea lui, i-se aruncă în brațe o tânără cu niște ochi ca două găuri de tunel fără sfârșit. Nina o chema, și ea...
Felina
de Dan Soimaru
Felina, M-am retras departe de lume, Însingurat de veșnicele gânduri, Și toate-s legate parcă de-un nume, Greu de rostit făr’ să te tulburi ! Curajul dresorului eu am avut, Să stau în cușcă cu o...
propriu-mi carusel (XXVIII)
de Vali Nițu
Linii și puncte. Palma mea în palma ta, nu mai punem la socoteală ce-și șoptesc inimile noastre. Pe sensul vieții sunt prezent la poarta sărutului și păcatele mele devin dorințe, din ce în ce mai...