"Clișeu17: Despre fericire" – 2324 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
AIAnisoara Iordache
In poeziile mele "CUVANTUL" are nu numai puterea magica de a dezveli realitatea de hainele trecatoare ale aparentei, dandu-i stralucirea intrinseca, dar si de a realiza dinamica acesteia printr-o succesiune de imagini cliseu. Pe drept cuvant am realizat o POEZIE VIZUALA. * Volum colectiv de poezie 2010 "Petale lirice", Editura InfoRapArt 2010 antologiile revistei SINGUR-POEZIE; editura GRINTA 2011 Visul-poezii-;Editura Emma 2012,2013 CONFLUENTE POETICE;EDITURA PIM 2010 FESTIVALUL INTERNAȚIONAL "LUCIAN BLAGA", EDITIA a-XXX-a:MARELE PREMIU 2011-Concurs(al-XV-lea)International de Haiku Mainichi: PREMIUL INTAI --------------------------------------------------- anisoaraiordache1956@yahoo.com
762 poezii, 0 proze
VBVictor Bilciurescu
Autorul a fost militar de carieră; începând din 1913, a fondat împreună cu Al. Macedonski „Revista Nouă“, devenind colaborator la „Literatorul“. A fost ales deputat înainte de primul război mondial, apoi a fost numit prefect. Victor Bilciurescu a scris mai bine de trei decenii la „Universul“. Descriind Bucureștiul de la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, autorul a scos pregnant în evidență constanta dublare a mizeriei cu farmecul, a sărăciei crunte cu hedonismul pitoresc. Victor Bilciurescu sprijină în 1887 „Literatorul”, mai apoi înființează, împreună cu Alexandru Macedonski, „Revista Nouă”. Macedonski îi închină o poezie („Lui Victor Bilciurescu”). Imediat după război, în 1947, Victor Bilciurescu scrie o carte cu titlu clișeu: București și bucureșteni de ieri și de azi. Puțin probabil ca numele autorului să-i fie cunoscut prin ceva cititorului de acum al cărții. Victor Bilciurescu nu a fost istoric și nici scriitor de profesie, deși a publicat, pînă pe la mijlocul anilor...
1 poezii, 0 proze
GCGalita Crina
De ce? Din argumente întemeiate în urma unor trepte parcurse unde factorul realitãții a îngradit specia întoarsa cãtre elementul pur, acela al conștientizãrii spațiului și timpului concret, proces posterior conștiinței invadata de amorf. De ce? Dintr-un impuls, dintr-o revoltã determinatã de un sistem exterior haotic . De ce? Nu dintr-un proces continuu, ci doar pentru o schimbare a metodelor, a paradigmelor. Pentru a transmite un cod lingvistic, singura modalitate de a coopera cu alte entitãți umane în sens generic. Cu precizarea: gândirea îmi este inseparabila de exprimare(știu... e "logic", "non-recomandabil", dar utilizabil... hmm, relativ "logic", oricum același vesnic și pur clișeu bazat pe un soi de empirism... ). Dintr-o dorințã: de a rãspandi zâmbete, de a mã detașa de abisuri, de "îngramadiri de contradicții", de a atinge cerul mai departe de limitat, mai aproape de înțeles... .
1 poezii, 0 proze
Clișeu17: Despre fericire
de Ottilia Ardeleanu
Vreau să vă mărturisesc ceva. Fericirea are rafturi. Da, nu glumesc. Nucul din curtea școlii prinsese ceva rotunjimi și cum umbrea prea tare spațiul de joacă, a preferat să se dedea meșteșugarului,...
Clișeu15: Jumătatea strâmbă
de Ottilia Ardeleanu
Ce oribil să ai trupul sfâșiat de durere și de mânie, în același timp! Sunetul acela al ascuțitului pe un polizor cenușiu cu mult mai rotund decât brâul soarelui, un du-te - vino abraziv ucigător în...
Clișeu33: felul de-a fi
de Ottilia Ardeleanu
Încep să observ, din ce în ce mai mult, apropieri ale oamenilor, de felul meu de a fi. Cum vorbesc, de exemplu. Sau cum exprim anumite păreri. Ce cred eu despre oameni și despre modul în care ar...
Clișeu45: o călătorie poate genera disconfort
de Ottilia Ardeleanu
Niciodată nu s-a simțit mai umilită. Niciodată. Ar fi trebuit să se întoarcă veselă, relaxată, împăcată cu sine. Măcar acum, la o vârstă care nu-i mai permite să joace niciun rol, nici măcar acela de...
Clișeu 60: Întâlnire de gradul xxl
de Ottilia Ardeleanu
Eram în gândurile mele și mergeam pe un drum telepatic. Traversam din stânga, din dreapta veneau mașini. Priveam insistent. Niciodată nu poți să știi cum șoferul pierde controlul. Așa cum s-a...
a la alina...
de Alina Maria Ivan
azi am un chef nebun să scriu ceva despre viața mea nimic nou absolut patetic îhââ numai că azi scriu un poem din titluri de cărți îți dai seama? tipa asta care stă în canapea acum scrie un text din...
Carusel
de Ayda Andreea
Nu stiu cum sa incep sa va descriu o poveste,mai degraba un basm Despre viata ce ne ameteste si ne invarte ironic intr-un cerc de sarcasm Ne pierdem printre lumini,ne lovim de artificii si ne pierdem...
Mărturisiri și anateme
de Emil Cioran
A-i supune aceluiași tratament pe poet și pe gânditor mi se pare o greșeală de gust. Sunt domenii de care filozofii n-ar trebui să se apropie. Să dezarticulezi un poem la fel cum dezarticulezi un...
o noua zi in paradis
de antonia
Nu imi amintesc exact de unde a pornit tot…poate ca incep in acest moment cu un mare cliseu….si poate ca sunt constienta de asta..sau poate ca nu…mai bine zis…sau da-o naibii de idée…nu vreau sa pic...
Scrisori către tine
de Roxana Licu
Nu aş vrea să mă cufund în tristeţe, să-mi invadez creierul cu gânduri nesănătoase că nu aş avea dreptul la fericire, că nu merit sau că am greşit. Am greşit, da, am făcut alegeri greşite în serie....
Femeia știa să fie
de Dorina Șișu
Acum încerc să scriu și scriu. Îmi așez coala de hârtie și o privesc lung. Poate prea lung? Urmele pașilor erau ca niște inimi. Privea spre copacii înfloriți cu lacrimi. Prima zi de primăvară era o...
INSEMNARE (3) Grand Canyon
de Laurențiu Orășanu
INSEMNARE A CALATORIEI MELE (urmare) GRAND CANYON E Duminica la ora 6. Se crapa de ziua - fara prea mult zgomot de altfel – ceasul hotelului nu suna cum il programasem. Tot ceasul intern ma trezeste....
Textul lui Krasnogorov-Fainberg în regia lui Benoît Vitse
de Ioana Petcu
Înainte ca luminile să se stingă Sala Ateneului Tătărași, odată pe drept numit centru de creație European, este iar plină; se suplimentează locuri, lumea intră mereu, mereu. Benoît, așa cum ne-am...
alienatul octombrie
de marin badea
1 anemicul ăsta vor șușoti anticarii nu-l luați în seamă e mult prea fragil - l-am văzut eu în timp ce devenea puțin câte puțin străveziu ca o pală de vânt - și eu l-am văzut - l-am văzut anemicul...
scrisori către cei ce nu-mi mai sunt
de emilian valeriu pal
prietene drag se întâmplă câte-o dimineață care mă lovește părintește în moalele capului și fredonez în neștire i ain't got the heart go with the morning i'll stay with my heart. știi tu pentru cine....
Clișeu55: Azi sunt negativistă
de Ottilia Ardeleanu
Nu vreau să moară mama. Nu sunt deloc pregătită. La invazii. Brusc, neamurile au început să mă cunoască. Oameni pe care i-am văzut arareori sau niciodată. Nu știu nici măcar cum îi cheamă. Ba da, se...
Cu T.R.U. despre literatură, sport și gazetărie
de Ghinea Nouras Cristian
Uneori, lucrurile importante se petrec în tăcere și aparent nespectaculos. Așa este și apariția unor cărți despre sport la prestigioasa editură „Humanitas”, cunoscută pentru rigoarea cu care publică...