"Clătinare" – 2451 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
DNDarie Novăceanu
Darie Novăceanu (n. 8 mai 1937, Crasna, Gorj) este un cunoscut traducător român, dar și scriitor. Novăceanu a absolvit Facultatea de Filologie, secția „Limba și literatura spaniolă". Vocația hispanistă l-a apropiat de familia fostului premier Petre Roman, a cărui mamă, Hortensia, s-a născut în Spania, unde a trăit și primii ani ai vieții. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, Novăceanu a devenit directorul ziarului „Adevărul", deși nu mai avusese legătură cu presa cotidiană. Cei care l-au sprijinit au fost „emanații" Revoluției, în frunte cu Petre Roman și cu Silviu Brucan. Scaunul lui Novăceanu a început să se clatine în momentul în care relațiile dintre Ion Iliescu și Petre Roman au devenit tensionate. În martie 1991, Novăceanu a fost retras de la conducerea celui mai mare ziar al vremii. Munca sa asiduă, din intervalul ianuarie 1990 - martie 1991, nu a fost însă în zadar. După ce a părăsit redacția „Adevărului", Novăceanu a fost trimis ambasador în Spania, funcție pe care a...
1 poezii, 0 proze
Clătinare
de Dan SÎRBU
Câtă zare să cuprind Ca să pot zări, clipind, Lacrima schimbată-n grind – Clipa... în lumini zâmbind? Și în zare, ce culoare Ar mai trebui, eu, oare Să pândesc, spre înserare, Pentru-a sufletului...
Agonizez dar e doar clătinarea
de Adrian Munteanu
Agonizez, dar e doar clătinarea Unei speranțe nemilos gonite. S-au prăbușit în hăuri stânci lovite De valul surd ce mi-a oprit visarea. Frânturi de voci, părelnic auzite, Se duc și vin, iar...
cea de a treia și ultima clătinare
de Daniela Luminita Teleoaca
dar ora se făcuse bătrână-bătrână n-a putut să ne mai țină orfani ne-am așezat fiecare în spatele celuilalt prima clătinare a venit cu un fulger minuscul de buzunar nici n-am simțit când, căzând,...
prin Copou citindu-l pe Ursachi
de Ștefan Petrea
în clătinarea apei oglindă mi-este gândul se clatină-n picioare ideea-n paradigmă în urmă-am pus pe deget Inelul cu enigmă Ursachi își așteaptă lecturii mele rândul o ultimă licoare din for creștin...
Zborul vulturului
de Ilarie Voronca
din clătinarea de bivoli a culmilor pleșuve peste aurul mort al zărilor, zborul vulturului rotește o pădure de unde, aripile înalță un fum ca grădinile, paltinii se cunosc între ei, se salută.
Balada rostirii
de Marius Marian Șolea
Balada rostirii Am văzut uneori clătinarea munților sub greutatea privirilor noastre și tot ca dintr-un ochi, încet auzeam șiroind lacrima pămîntului... am spus atunci: nu te clătina, mărite, doar tu...
earthquake
de Claudia Radu
zi de zi simți și tu clătinarea asta e o alunecare mai mult țin de lucruri mă țin de ele sau doar sângele meu a luat-o razna plămânii sunt inima totul e invers creierul meu e plămânul inima mea...
Regăsire
de Iulian Vasilica
Umbră tăcută ruptă din lumină, dulce clătinare a zborului lin spre neant suferind de îmbrățisarea amară a unui timp care-a trecut nicicând peste marginea aripilor noastre, din nimic către haos....
cum să fie liniște?! (2)
de Daniela Luminita Teleoaca
merge repede / afundat parcă ar excava nemulțumită / nervoasă / introspectivă obsesia sfredelește aerul între omoplați agonie clătinare în intimitate căderea în zone cu acces prohibit (cine mă tot...
Clavicula a doua
de Gellu Naum
Rostogolit în pulbere și mistuit de o înfășurare liniștită sau obosit de cele putrede și destrămate mă odihnesc într-o neleguită clătinare pe un covor cu munți de broderii și osanale în preafrumoasa...
cum să fie liniște?!
de Daniela Luminita Teleoaca
merge repede afundat ca și cum ar excava nemulțumită nervoasă introspectivă obsesia zdrențuiește orizontul între omoplați agonia totului o clătinare în intimitate o tastare în vid căderea în zone cu...
* * *
de George Florin Cozma
- Horațio, ajută-mă să zidesc somnul femeii mele, clătinarea aerului de după zbor! Ajută-mă să conturez balconul acela până la care cuvintele mor. - Dar nu există piatră în mine, prietene; nu mai...
kill
de Ștefan Petrea
sub lună încalț argintul pășind niște drumuri eterne nu în nuntă definitivă ci doar un voiaj în clătinarea munților din hârtie munți clădiți cu piatră de râu de secundă clipa e o altă aducere aminte...
în dorul lelii
de Anisoara Iordache
zumzet de albine prin lanul de maci- în dorul lelii. trasă de motani, trăsura friggiei pare că stă. prin pomi înfloriți: suspine; prin asfalt: clătinare. cerbi ating puncte cardinale- răsfirare. la...
dans pe sîrma fericirii
de Ștefan Petrea
fără plasă dedesubt înaintezi pe sârma fericirii o iubită ți-a dat drumul din brațe și înaintezi riscând să-ți rupi gâtul la fiecare clătinare până ajungi la capăt unde o altă iubită te cuprinde în...
reflux cu lună închisă în sine
de silviu dachin
amestec oameni lucruri dorințe torn deasupra tot ce mi-a rămas din omenie închid ochii și fixez mixerul la ultima treaptă în curând voi fi atât de singur și sătul încât nu veți mai înțelege nimic din...
în pârgă răutatea
de Anisoara Iordache
mari furtuni scutură temelia acestor zile de sfârșit de septembrie; în pârgă răutatea. bărci șnuruite- visul mrejelor pline de pește, pricină-l fac de clătinare. castane lovesc înțepenirea în...
e scris în gene
de Macovei Costel
„Sunteți dumnezei, toți sunteți fii ai Celui Preaînalt.” și degetele mele de copil frământau lutul. în van. păpușile mele crăpau sfărâmându-se la prima clătinare a credinței și la prima boare iar...