Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Balada rostirii

din volumul \"Pașii de sub simț\"

1 min lectură·
Mediu
Balada rostirii
Am văzut uneori clătinarea munților
sub greutatea privirilor noastre
și tot ca dintr-un ochi,
încet auzeam șiroind
lacrima pămîntului...
am spus atunci: nu te clătina, mărite,
doar tu poți să vezi lumina din soare
în lupta cu timpul.
și a răspuns într-o emoție de aripi:
izvor care-mi vorbești,
dor al meu de vale și de curgere,
din veșnicii îmi răcorești acel călcîi
încins de lume.
în tine oamenii își pleacă ușor gurile
care-au vorbit și care tac,
tu ești mireasma privegherii mele peste ei,
tu îi adormi împăcați la umbrele mele,
pentru că pe stîncile care-mi îmbrățișează fruntea
doar în vis le pot vedea...
și trebuie să le vadă!
sînt trist, dar lasă-i să doarmă,
somnul este chemare din ei,
în loc de călcîi, tu mîingîie-le inimile...
se vor trezi cu zîmbetul de piatră.
mărite munte, ce-aș mai putea eu face
pentru tine?
mîingîie-mi călcîiul dintre oameni...
001.870
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
149
Citire
1 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

Marius Marian Șolea. “Balada rostirii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marius-marian-solea/poezie/120500/balada-rostirii

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.