"Chat Ultim" – 20275 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
AFAna Finta
Fiind ultimul copil din trei, deci mezină, mereu mă simțeam pusă în umbră. Mi s-a format o dorință, combinație între foame și ambiție, de-a mă face auzită. Vroiam ca lucrurile să mă reprezinte pe cât de mult posibil, ceea ce-a favorizat conflictele. Mă aflu într-o continuă luptă de-a menține ceea ce sunt eu, propria-mi identitate. Lectura reprezenta un lucru impus, motiv pentru care mi-am creat o adversiune pentru ea, însă lucrurile au început să se schimbe când am citit (cu interes) "Coliba unchiului Tom". Asta se întâmpla abia în clasa a cincia, și a generat interesul meu spre a participa la mai multe activități culturale sau care țineau de expresivitate. La dorința părinților, am urmat liceul și facultatea de științe economice. În prezent scriu, și încerc să o fac vizibil.
22 poezii, 0 proze
Felix Ionescu
Sunt absolvent al Liceului Dante Alighieri din Capitala, specializarea filologie-istorie. In ultimii doi ani de liceu am facut parte dintr-o trupa de teatru alaturi de cativa colegi, prezentind cateva piese din repertoriul national atat in cadrul liceului cat si in alte licee bucurestene (Iulia Hasdeu). Acest hobby, din pacate, nu s-a materializat mai tarziu. Ulterior am absolvit Scoala postliceala de tehnoredactare din cadrul Gr. Sc. Ind. de Poligrafie si Cinematografie din Bucuresti. In prezent sunt student in anul II la Fac. de Sociologie - Psihologie din Univ. Spiru Haret.
1 poezii, 0 proze
FMFeli Marinescu
M-am nascut pe 25 februarie 1994,in Sfantu Gheorghe.Pana in prezent,"cea mai cea" realizare a mea este ca am participat 5 ani consecutiv la olimpiada de romana,faza nationala ,la care in ultimii doi ani am luat si premiu.In 2009 am luat locul 5 pe tara,iar in 2010 am luat locul 7.Nimic mai mult.. Imi place sa cred ca am poezii cat de cat acceptabile :)
1 poezii, 0 proze
George Tomescu
Încerc și eu, ca fiecare dintre noi,să dau un sens, mai bine spus, să-i dau vieții un semnificat, ca apoi să încerc să trăiesc cât mai semnificativ. În ultima vreme cu asta m-am ocupat.
2 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
BBBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
DFDario Fo
Dario Fo (n. 24 martie 1926, Sangiano, Italia) este un scriitor, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1997. Este faimos atât pentru textele teatrale de satiră politică și socială, cât și pentru implicarea în viața politică. Fo, ca actor, regizor, scenograf, damaturg, costumist, impresar al propriei companii teatrale (dar și ca pictor) este cu siguranță un om de teatru complet. Într-un interviu acordat in 1962 declara cu ironie: "Autorii neagă că aș fi un autor. Actorii neagă că aș fi un actor. Autorii îmi spun: tu ești un actor care face pe autorul. Actorii îmi spun: tu ești un autor care face pe actorul. Nici unii nu mă vor în propria categorie. Doar scenografii mă tolerează." În ultimii ani, producția lui Fo a continuat să urmărească cele două străzi paralele: comedia farsă (Diavolul cu țâțe, 1997) și monologul construit după modelul arhetipului Mistero buffo (de la Lu santo jullare Francesco din 1999 la...
0 poezii, 0 proze
Ecaterina Chifu
Am studiat la Lic. M. Eminescu din Buzau si la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de Limbi Straine. Sunt profesoara de limba franceza si am publicat 8 carti mentionate in "Dictionar de Scriitori Contemporani", edituraonline, reteaua literara. Am cateva texte pe site-ul Asociatiei Romane pentru Patrimoniu la edituraonline. Am in manuscris doua carti "Emigranta" varianta romana si franceza si "Noi doi", ultima inspirata din drama elevului si a profesoarei de limba romana, in romana si franceza si alte romane de calatorie"Croaziera pe Mediterana" "Concediu la munte","Concediu la mare".Caut editura profilata pe carte pentru tineret. Acum trimit niste sonete CHIFU ECATERINA Pseudonim: SPERANȚA CARTEA SONETELOR SONETUL I DORURI Ard doruri în mine, doruri de foc, Gândesc la viața trecută, viitoare Mă întreb mereu de ce al meu noroc De-l am, prinde aripi spre alții să zboare. Iluzii ne facem mereu, tot mereu, Credem că alții ne iubesc, dar cât doare, Când vedem a lor înstrăinare Și ce...
1 poezii, 0 proze
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
CCCornelia Constantin
M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...
26 poezii, 0 proze
Chat Ultim
de Gheorghe Aurel Pacurar
GAP: Ia zi ingerule: ai stins lumina? GAP: Lasa ceasu\'-n-tinde mana, GAP: Sau aripa ta prea alba GAP: Sa-i vad respirarea dalba. GAP: Tu ai vene sau tacere? GAP: Simti iubire sau durere? GAP: Plangi...
Iubire cu diacritice și ortograf
de Claudiu Dobre
Te iubesc virtual și nereal de la ultimul chat nesperat de lung și de sentimental și de romantic... abia aștept seara ca să răspund la e-mail-urile tale, la messenger să ne povestim cum s-a mai scurs...
Chat Noir
de sophia elisa coreli
Galina Visoțkaya se pieptăna în fața oglinzii de vreo jumătate de oră, mecanic, cu gesturi din ce în ce mai încete, până când aruncă cât colo pieptănul de os care lovi și sparse mica lampă turcească...
IASI: Jurnal de front
de Ada Dulea
---------------------------------------------Joi------------------------------------------------ Ultimile pregătiri și convorbiri aprinse pe chat, telefoane așteptate, contacte pierdute și regăsite,...
cursuri
de Adrian Nicula
chat twf Gauss era din nou la universitate. Primise un mic împrumut de la tatăl său, și cu acest nou avans, cuteză o ultimă încercare. Nu știa însă de unde să înceapă. De la ultimul studiu – istoria...
flori sintetice
de Mondea Adrian
motto: "în chat-ul nostru, / cuvintele înfloresc și mor peste noapte, / ca plantele decorative dintr-o vitrină, / lucioase, perfecte, / fără rădăcină - armuri digitale // îți scriu // ai grijă de...
Anti
de Simion Cozmescu
ne vom spovedi clipe trecute prin gâtlej faină lumină a lumii cărare popa privea încruntat spre chat la smart eu îi spuneam de lumina aproapelui el avea probleme cu bateria așa frumos lingea lumina...
. . . titlu nespecificat . . .
de Mircea Iosub
simt cum ma ia fiorul poetic perna e uda m-am ingrasat pe limba mea surda nimic nu-i mai bine decat sa plangi afara din pat prin vine vuieste viforul voios vivace vanituos si neinvartit de ultima...
Ne-am anglicizat..
de Patricia Lidia
Limba română a murit... i-am cântat veșnica pomenire pe chat, printre manele și injurii. I-am făcut prohodul și pomana de un an pe site, printre poezii cu k și sh, printre \"la mulți ani\" și lipsă...
povestea unei meserii care se "prinde"
de Florentin Cristian
când eram copil am prins unul între viață și moarte și mă bucuram să îl țin așa cum îi era sortit în cavoul lui ca să ajungă la foc mic eden mai trebuia și ar fi ajuns în oala mea că pe aici e o...