"Celui ce ai fost" – 14350 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
VBVladimir Bukovsky
Disidentul sovietic Vladimir Bukovsky (nascut in 1942) a avut de-a face cu represiunea sovietica inca din scoala (exmatriculat fiind in 1959 pentru ca a editat o revista neautorizata). In 1965 a fost arestat pentru organizarea unei demonstratii in apararea lui Alexander Ginzburg, Yuri Galanskov si a altor disidenti; a fost eliberat in ianuarie 1970. In 1971 a reusit sa trimita in Occident 150 de pagini de documente privind abuzurile din institutiile psihiatrice sovietice. Impreuna cu Soljenitan si Saharov, Vladimir Bukovski a zguduit comunismul anilor '70 si a devenit, dupa plecarea in Occident, unul dintre cei mai inversunati critici ai sistemului sovietic. In Anglia, unde s-a stabilit, in America, unde si-a luat doctoratul, in Germania si in alte tari, unde a fost tratat de mari sefi de stat ca partener de discutii egal, Bukovski a aparat libertatile si drepturile omului din Est cu disperarea celui ce si-a petrecut in inchisoare doisprezece ani si jumatate. *** Vladimir...
1 poezii, 0 proze
DNDarie Novăceanu
Darie Novăceanu (n. 8 mai 1937, Crasna, Gorj) este un cunoscut traducător român, dar și scriitor. Novăceanu a absolvit Facultatea de Filologie, secția „Limba și literatura spaniolă". Vocația hispanistă l-a apropiat de familia fostului premier Petre Roman, a cărui mamă, Hortensia, s-a născut în Spania, unde a trăit și primii ani ai vieții. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, Novăceanu a devenit directorul ziarului „Adevărul", deși nu mai avusese legătură cu presa cotidiană. Cei care l-au sprijinit au fost „emanații" Revoluției, în frunte cu Petre Roman și cu Silviu Brucan. Scaunul lui Novăceanu a început să se clatine în momentul în care relațiile dintre Ion Iliescu și Petre Roman au devenit tensionate. În martie 1991, Novăceanu a fost retras de la conducerea celui mai mare ziar al vremii. Munca sa asiduă, din intervalul ianuarie 1990 - martie 1991, nu a fost însă în zadar. După ce a părăsit redacția „Adevărului", Novăceanu a fost trimis ambasador în Spania, funcție pe care a...
1 poezii, 0 proze
IKIvan Andreevici Krîlov
Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicatori. Cartea înțelepciunii poporului” - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm literar se dădea o luptă aprigă între tendințele realiste din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe...
2 poezii, 0 proze
Augustin Pop
...aș jigni dacă aș etala întreaga biografie a acestui scriitor și om extraordinar.Echinoxistul Augustin Pop are biografia în literele numelui său.A publicat cărți, poeme,articole în reviste de specialitate,...,dar dvs.,dragă cititorule stii asta!Contemporan cu \"Dumnezeu\" vorba celui ce ne-a dat \"Gorunul\", îmi doresc să fie printre noi, pe acest site!
2 poezii, 0 proze
MSMihail Sabin
Mihai Sabin (pseudonimul lui Misu Schechter) s-a născut la 25 august 1935 în Cernăuți. Provine dintr-o familie de funcționari iar sărind peste timp, în 1953, îl aflăm în postura celui ce termină Școala medie tehnică mecanică de la Giurgiu. După alți patru ani va fi absolventul Facultății de Filologie din București, secția de germană. Între 1957 și 1962 e profesor la Liceul de Băieți din Bacău, apoi pentru o perioadă de doi ani, metodist la Casa Regională a Creației Populare. Perioada 1964-1974, în care este redactor la revista "Ateneu", îl impune pe scena literaturii contemporane. În ultimul an al vieții sale este director adjunct al Teatrului Dramatic Bacovia. Debutul și-l face în 1961, într-o culegere literară ocazională din Bacău iar debutul editorial va fi marcat odată cu volumul "Întreținerea focului", în 1968. Chiar de la apariția acestuia, poetul promovează o lirică intelectualistă în care îngustează aria emoției directe, odată cu refuzul etalării lipsite de discreție și de...
2 poezii, 0 proze
costea florin
Nascut langa o oarecare 'Ozana' dintr un loc uitat de Dumnezeu sunt un oarecare pretendent la o viata mai tihnita. Numele sunt neimportante precum si aceasta asa zisa biografie. Cel ce sunt prin cel ce am fost poate incapea intr un anunt de mica publicitate din rubrica 'obiecte disparute'. Viata este o ironie prea fina pentru a fi conceputa intr o compunere formala mai ales cand este la inceput! Fara a fi goala dar nici prea plina, in amalgamul trairii universale nu poate avea decat tonul impus de acesta pe de o parte si consistenta unei umbre pe de alta parte. Din fericire puterea cuvantului este cu atat mai mare cu cat este folosit in scopul deja conferit celui ce 'graieste'.
1 poezii, 0 proze
VMVIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
DCdobrescu cornelius
Asculta pe cel ce nu poate vorbi, arata celui orb.... Caci cuvintele sunt tot ce avem.....
24 poezii, 0 proze
ISIoana Stanciu
poezia mea este lumea ce-mi sta la picioare; nu tin cont de reguli atunci cand gandesc, simt, tremur, respir si scriu. sunt copil, iubesc, la distanta, imbratisez soarele dimineata, ma joc cu cearcanele celui de langa mine, colorez iarba cu talpile goale, ma-mbrac in camasi barbatesti, ma reincarnez vara in scoici, iar visele-mi penduleaza intre munte, mare, unde, nori, raze, ochi mari, gene lungi, zambete sincere.
5 poezii, 0 proze
Marie Uguay
Marie Uguay naît à Montréal le 22 avril 1955, de son vrai nom Lalonde. Elle prend pour nom de plume celui de son grand-père maternel, César Uguay, originaire de Marseille. La parution aux Éditions du Noroît de son premier recueil, « Signe et rumeur », avec calligraphie et dessins de l'auteur, en novembre 1976, suit de peu le décès de ce dernier. En 1977, on lui détecte un cancer des os, qui entraîne l'amputation d'une jambe et des traitements préventifs. En 1979, elle publie « L'outre-vie », toujours aux Éditions du Noroît. D'autres poèmes paraissent dans diverses revues canadiennes comme Estuaires, Vie des Arts et Possible. En 1980, le cancer atteint le poumon et exige des traitements extrêmement lourds, qui ne parviendront pas à juguler le mal ; après une brève rémission, elle meurt le 26 octobre 1981. « Autoportraits » paraît de façon posthume chez le même éditeur avec des photographies de Stéphan Kovacs, en 1982, ainsi que Poèmes en 1986, qui comprend les recueils précédents plus...
12 poezii, 0 proze
Celui ce ai fost
de Anna-Maria T.
Iti scriu acum, desi e prea tarziu pentru saluturi, regrete, sau priviri. Ma uit in gol si vad ochii tai blanzi... Oare chiar esti acolo? Oare ma vezi acum, stand pe veranda si ascultand plansetul...
Revigorare
de Botu Cătălin
Semănând a disperare Lumea pune la-ncerare Ființa celui ce a fost. Viața se îndepărtează dar se și apropiază se reface și întrupează cela ce am fost. Dac-ar fi să ies din lume Și să sar pe geam -...
Înger si demon
de Stelian STANCU
Ai fost o rază de smarald, ai fost și înger dar și drac Ai ostoit o stare care, era cu totul în întâmpinare. Dar vrerea ta a fost dementă, ai conceput-o imanentă Și ai tot dus-o pân-la cap, vroind să...
Iluminare
de Ioan Postolache-Doljești
ce cauți tu în \"agonia ro\" cînd tot ce spui e imperfect silențioasă și parșivă reptiliană agresivă veni-ntrebarea și mușcă o imperceptibilă înțepătură la care el zîmbi indiferent apoi otrava îl...
Doresc
de Florian Antonescu
O poezie simplă, ca lumina, dar cu cuvinte vagi, mesaj complex, cu nuanțe subversive ca rugina pentru a trezi în suflet un reflex al celui ce nu ai fost niciodată dar care ai putea să fii oricând tot...
Mortul necunoscut
de Grig Salvan
- Întristată adunare, jalnici ascultători! Azi conducem pe ultimul drum pe cel care a fost, pentru noi toți din localitatea aceasta, un om deosebit... Și preotul, stând în picioare la căpătâiul...
Note
de simona clim
Il vezi.Copilaros si bun. Il recunosti.E ca un abur cald plutind pe ape,rasfirandu-se,sfasiat de zgomote. Si-ti vine sa-l alinti ca pe un animal mic,sa-l saruti si sa-l mangai asa cum faci cu o...
anatomia clipei
de Macovei Costel
citeam o carte și am realizat că viața nu se numără în ani ci în clipe niciodată nu poți afla adevărul până când nu atingi, până când nu vezi… am intrat în ceață, cuțit înfipt în lapte și tăcerea m-a...
taiwanese plastic
de emilian valeriu pal
uneori mă uit la mîinile mele și le întreb dacă vor să fac parte din mine uneori mă uit în oglindă și o întreb oglindă oglinjoară (răspunde-mi înainte să te fac țăndări) cine are cel mai frumos...
SA CREZI IN LUMINA!
de Ana-Maria Lungu
COPILUL SI BATRANUL LA POALELE MUNTELUI Zbateri si falfairi se creponeaza in atmosfere cu gust de soare si se prajeste sufletul copilului, din balta de catre put . Deodata se aude o voce batrana:...