"Cel mai singur om " – 20391 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
subiectivisme
articole și eseuri despre întâmplări, fapte, evenimente; comentate în cel mai pur stil subiectiv de Florin Hălălău
de Florin Hălălău
Lazăr Petruța Andreea
Mă consider om, ca și restul..., am sentimente, ca și restul, și, ca și restul, dau frâu liber acestora cum știu eu mai bine. Nu sunt cel mai frumos om, nu sunt cel mai deștept om, și, cu siguranță, nu sunt cel mai sigur om. Mă îndoiesc de fiecare lucru nou, dar îl accept, chiar dacă-mi este mai greu. Vîrsta mea, faptul că sunt fată, si faptul că viața nu mi-a oferit atât de multe până acum, mă fac să fiu începătoare. Sunt optimistă, și cred că mai încolo voi fi ceva mai mult... În rest, am terminat Liceul Teoretic Mircea Eliade din Întorsura Buzăului, și mă îndrept spre Facultatea de Științe Economice-zona Marketing- din Brașov. Baftă mie!
17 poezii, 0 proze
Mihail Dumitru
Sunt un barbat cum esti si tu, cum suntem cu totii, cu calitati si defecte.Ce motivatie si ce scop am?Atatea intrebari si atat de multe raspunsurii. Dileme si lucruri banale se reunesc într-o singura fiinta, un trup, o minte. Ce reprezint in aceasta lume? Poate ca forta de munca, poate cheia perpetuarii speciei, cu siguranta un nebun, opusul femeii, poate un scop, un visator dar cu picioarele pe pamant, poate un vis, un aparat de senzatii tari.Dar cel mai important: sunt un om. Un om care face totul sa aiba totul. Poate ca nu am totul pentru ca m-am nascut in niste conjuncturi nefavorabile. Dar fac totul ca sa am totul. De ce? Pentru ca simt ca pot! Pentru ca nu-mi place monotonia, si nu-mi place ca cineva sa fie mai bun ca mine. Chiar daca aparent las garda jos uneori si devin vulnerabil, astept un atac; ma sterg de praf si invat din greseli, devenind tot mai putenic cu fiecare esec. Nu sunt multumit niciodata de nimeni si nimic. Intotdeauna exista ceva mai bun. Momentele de...
5 poezii, 0 proze
Silv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
Anthony Burgess
Anthony Burgess (1917-1993) a fost un romancier și un critic englez, celebru pentru scrierea romanului său distopic Portocala mecanică, ecranizat de Stanley Kubrick. Este de asemenea un compozitor britanic. John Burgess Wilson se naște pe 25 februarie 1917 la Manchester. N-o să primească cel de-al doilea prenume, Anthony, decât mai târziu, iar pseudonimul său literar bine cunoscut nu-l va adopta înainte de 1956. La vârsta de un an, din cauza gripei spaniole din 1918, moare mama sa care fusese o actriță și dansatoare minoră cunoscută, potrivit lui însuși Burgess, sub numele de scenă The Beautiful Belle Burgess. Tatăl, Joseph Wilson, fusese printre altele, ofițer în armată, pianist, vânzător de enciclopedii etc. Se recăsătorește cu o cârciumăreasă. Burgess îl descrie ca „cel mai absent alcoolic care s-a pretins vreodată a fi un tată”. De fapt, Burgess a fost crescut de mătușa lui, iar mai târziu de mama vitregă. Copilăria și-a petrecut-o mai mult singur. Timpul pentru Tigru (1956)...
1 poezii, 0 proze
Paula S.
musc din puritatea conceptelor cu dintii mei lati si puternici... sa te retragi in tine ca intr-un cimitir al elefantilor... sa-ti fii singur cel mai mare dusman, si sa implanti pumnalul in imaginea ta din oglinda...
2 poezii, 0 proze
Alex
Sunt Alex, din Fagaras, am 18 acum impliniti. Deci, sunt din '91 Imi place arta, adica sa desenez si sa fac muzica. Chestiile astea le fac in timpul liber. Si tot ce scriu, toate povestile, sfaturile, descrierile, povestile in versuri, le pun pe bitul de hip-hop sau pe notele de muzica dance. Pana la urma muzica este facuta sa fie ascultata, si textul este facut sa fie citit de toata lumea, deci nu va fi lauda. Am pornit pe acest drum fara un studiu in muzica, tot ce stiu, am invatat de pe la prieteni, de pe web si cel mai mult am invatat singur. Imi place pe scena, la microfon, si trag tare pentru visul meu. Sa ajung cantaret. Si imi place sa cant si la chitara. Mi-a imprumutat un prieten o chitara acustica pentru un proiect de teatru... desi, nu-mi place teatrul. In fine, si mi-a lasat-o cam un an, si mi-a placut chitara si m-am invatat pe ea. Pana la urma n-am facut decat sa cred in visul meu, si rezultatele sunt superbe. Tin tot timpul sa evoluez... sa fac ceva cat de superior,...
2 poezii, 0 proze
Ion Ninulescu
Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...
0 poezii, 0 proze
Mircea Pavelescu
Nepotul lui Cincinat Pavelescu, Mircea Pavelescu (n. 14 octombrie 1908 - d. 1980) a fost și el un poet român. Alături de Tașcu Gheorghiu și Virgil Teodorescu a fondat revista de avangardă ”Liceu”, dar influența acestei perioade e mai degrabă subtilă asupra poeziilor din volumul de debut ”Pasărea Paradisului”, volum caracterizat de G. Călinescu drept «o poezie fantezistă firească și grațioasă, adevărat jurnal de bord liric, străbătut de o ștrengărească melancolie». În acest volum se simte și influența lui J.M. Levet Outvards și Louis Brouquier. Mircea se apropie de epigramă și e de presupus că își încearcă pana și talentul în catrene adresate cel puțin unuia dintre dânșii. Rezultă o luptă epigramatică în care el trebuie să facă față singur săgeților trase de cei doi versați și deosebit de talentați înaintași ai săi, Cincinat Pavelescu și Ion Pavelescu. La 26.10.2002, orele 12, la Casa de cultură din Râmnicu Sărat și apoi – peste câteva ore - în Sala de ședințe de judecată a...
1 poezii, 0 proze
Conrad Aiken
Conrad Aiken (1889-1973) a fost un poet la un moment dat prețuit de colegii săi de vocație (a fost prieten personal cu T.S. Eliot și cu Malcolm Lowry, de pildă), dar despre care s-a apreciat că nu a atins gradul de excelență al poeților cu adevărat mari ai vremii. Poate și din cauză că s-a arătat preocupat mai ales de melodicitatea versului, de impresionismul notațiilor (poezia, din punctul său de vedere, este „o serie caleidoscopică de momente incandescente”), de un „joc cu ideile deopotrivă de vesel ca cel cu stările de spirit sau cu senzațiile”. În realitate, spunea singur despre sine însuși, el a fost „în căutarea unui fel de poezie absolută, o poezie în care intenția nu ea tât să stârnească emoții doar, ci să convingă de o anume realitate, să folosească emoțiile sau simțul realității (tangențial și aluziv expus) cu aceeași rece detașare cu care un compozitor folosește notele sau acordurile”. Aceasta a contribut fără îndoială să facă versurile sale „excesiv de melodice” și ca...
1 poezii, 0 proze
Helena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
Cel mai singur om
de Friedrich Nietzsche
Acum, când zilei i se făcu lehamite de zi, și toate apele de dor murmură-o nouă mângâiere, și cerul chiar, prins într-o pânză de păianjen aurită, grăiește oricărui ostenit: „acum dormi!” – de ce nu...
Cel mai singur om de pe pământ
de Dan Nita
Cea mai singură om de pe pământ se plimba pe insula ei. Ochii-i melancolici priveau în jur de parcă ar fi văzut pentru prima dată plaja mângâiată încet de mărgelele albe ale valurilor, copacii...
poem singur cu fericirea
de Alexandru Gheție
fericirea e atunci când te obișnuiești cu singurătatea când râsetele copiilor din jurul blocului te fac să te simți cel mai singur om de pe pământ fericirea e un fel de singurătate decojită până la...
portret
de Daniel Gherasim
mi-a plăcut întotdeauna să cred că dacă mă plimb fără rost sunt cel mai singur om trecător pe o stradă pustie pavată cu privirile tale mărunte de la o fereastră, de undeva, se aude un pian aș vrea să...
Biciuit de speranță
de Gelu Bogdan Marin
Indiferența unei femei seamănă Cu legănarea egală a trenului Ce mă îndepărtează de toate speranțele Un ger nefiresc mă străpunge… O bucată de caldarâm intrată brusc Peste duhul zilei de azi… O...
De calibru mare
de Marinescu Victor
Îmi aduc aminte cum cineva ducea moartea de calibru mare la tâmplă/ puncte puncte/ precizez /mi-am pus doar degetele/ ies din mâna ale dracului de lungi/ și osoase/ din ele curg transpirate unghiile...
o zi ...
de alina elena serban
O zi …. Tu Te ridici brusc din pat, arunci plapuma în mijlocul camerei, te împiedici de mocheta mototolită în drum spre baie. Iar te-ai lovit de colțul ușii, iar o sa ai fruntea roșie și toți o să te...
Acasă într-o țară străină
de Cezar C. Viziniuck
ACASÃ ÎNTR-O ȚARÃ STRÃINÃ 9 „Ce să fac acum?... Să beau?... Să... mă duc la wc? Sau... să mă ridic? Și dacă o să cad când mă ridic? Am pățit asta și ieri. Ei bine, trebuie sa amân și... Oricum...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Talăngi - Poeți români 1.George Bacovia Plouă Da, plouă cum n-am mai văzut… Și...
