"Cel care îngăduie" – 20392 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
VIVasile Ionac
Sunt cel care sunt și mult mai puțin decât cel pe care l-am visat... Născut 1958, Ardeal...cinci cărți de autor și...apariții în câteva antologii.
17 poezii, 0 proze
CCcristian chiran
un trandafir ...ca e rosu sau alb....depinde de cel care il priveste.... ca te inteapa cu spinii sau te lasa sa-l atingi..depinde de cum stii sa-l cuprinzi cu ....sufletul... cristian-chiran.blogspot.com
29 poezii, 0 proze
Andrusca Ervin Alen
Complicatiile dureroase ale vietii destinate a demoraliza fiinta mea imi dezvolta ironia cu care tratez clipele urmatoare; de-acord sunt cu faptul ca inima gazduieste doi razboinici, unul este iubirea iar celalalt ura si ca cel care va invinge intotdeauna este cel pe cate il hranesti mai mult
10 poezii, 0 proze
ISIon Scalen
Poate că eu nu exist decât în închipuirea Sfinxului ca o alcătuire anizotropă construită anarhic din cel ce sunt și cel care nu sunt www.scalen.blogspot.com guratargului@yahoo.com
197 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903).
12 poezii, 0 proze
Ștefan Petică
Într-o familie răzeșească din satul Bucești (jud. Tecuci), la 5 octombrie (22 ianuarie) 1877, a venit pe lume cel care urma, la vârsta potrivită, să fie primul simbolist român, anume Ștefan Petică. Nu se știe când a absolvit liceul. În orice caz, în octombrie 1894, G. Călinescu l-a găsit înscris cursant în clasa a VI-a a Liceului Real din Brăila. Iar o carte de student eliberată la 23 noiembrie 1902, certifică faptul că în 1902-3, Petică era student la Facultatea de Filosofie și Litere din București. În ianuarie 1900, devenise sublocotenent infanterist în rezervă. La 22 mai 1902, lucra la Ministerul Agriculturii, Industriei și Domeniilor. Singurul său domiciliu bucureștean cunoscut e dezvăluit de o carte poștală: Calea 13 septembrie nr.21 (în februarie 1903). Pentru G. Călinescu, el a decedat la 17 octombrie 1904. Iar ca loc al morții autorul “Istoriei Literaturii Române de la Origini până în Prezent” numește Capitala țării. Oricum, Ștefan Petică avea vârsta de 27 ani. Setea sa...
0 poezii, 0 proze
OHOane Horia
eu sunt poezia mea.sub nici o alta forma nu ma veti putea descoperi decat prin versurile mele. nu sunt nici axioama, nici religie, nici print...sunt eu, poet al acestor versuri scurte.iar cel care ma iubeste, as vrea sa-i strang mana...
6 poezii, 0 proze
TAtudorache gabriela andrada
sunt nascuta in zodia varsatorului.am inceput cu asta,pentru ca eu consider ca aspectele generale ale zodiilor spun mult despre caracterul unei persoane.imi place sa cred ca sunt o persoana buna,pentru ca sufletul este cel care te reprezinta.nu pun accent pe material,deoarece in ziua de astazi materialul deterioreaza interiorul.cam atat despre mine.. nu prea imi place sa ma descriu.
2 poezii, 0 proze
GBGeorges Boisnard
A absolvit Scoala tehnica de arhitectura si facultatea de istorie a Universitatii Bucuresti. Este realizator de emisiuni de istorie la Televiziunea Romana , calitate in care a realizat peste 200 de documentare de istorie si istorie culturala. Descendent dintr-o familie de origine franceza- realizator de televiziune la Bucuresti, specializat în emisiuni de istoriografie, reconstituie cursiv acest aspect al biografiei Domnului Moldovei. "Viata lui Stefan cel Mare" "Georges Boisnard este un personaj special,delicat si sensibil,care iubeste antichitatile,arta si muzica clasica.Nu si-a propus niciodata sa scrie aceasta carte;editorul a fost cel care l-a provocat.Si ,daca cititi lucrarea,o sa constatati ca n-a gresit."
1 poezii, 0 proze
AHAdriana Hanganu
Crescuta in spiritul vremurilor tumultoase de dupa '90, am reusit sa ma mentin pe linia de plutire a bunului simt... cel putin asa sper. Iasul mi se pare a fi un oras al inspiratiilor si de aceea as dori sa incant cu putinul meu talent pe cel care are curiozitatea sa citeasca din ceea ce scriu. Nu-mi doresc decat sa pot sa bucur simturile unor oameni care poate ca uneori se regasesc printre randurile poeziilor mele.
21 poezii, 0 proze
Cel care îngăduie
de Magdalena Dorina Suciu
Tu ești cel care îngăduie să ningă cu aripi neprihănite turnul cetății albastre în care bântuie fulgerul─ semnul acelor duminici atârnate într-un cui nevăzut ce arde perpetuu; ești cel care...
Jocurile de cuvinte în haiku
de Corneliu Traian Atanasiu
În marea lor majoritate, jocurile de cuvinte sînt prilej de amuzament și etalare a unor abilități personale ale celor care le practică. Unele, cum sînt anagrama, palindromul sau cuvintele...
Văduva și lămîile
de Zburlea Ariana
Simt cum plutesc deasupra unei mări, ale cărei valuri se înclină cu grație către divin, cîteodată, dar și către odiosul profan. Nu pot ști cu exactitate ce înseamnă asta, dacă mi s-ar cere să explic...
Turpitudine
de laura catana
Turpitudine Milostiv e cel care greșește, recunoaște, se căiește, Dar mai ales iubește. Și cum sunt eu, căci recunosc de-acum C-am să greșesc de azi, mâine și luni? Cine sunt eu, de mă căiesc de azi...
n-ai cum să scapi
de Ottilia Ardeleanu
când se furișează între ei abia se mai îngăduie trec târșâind pământul unul pe lângă altul până la banca din drum unde moțăie pe câte un gând firav îi mai trezește ori un chiot ori vreun bună ziua...
Intrebare?!
de Matei Alina
Progresul extraordinar al stiintei, descoperirile facute mai ales in ultima jumatate de secol ne ingaduie sa vedem lumea, viata intr-un mod diferit de ceea ce se putea gandi in urma, sa zicem cu 100...
In zorii diminetii
de Remus Cretan
O lumina difuza tainuieste rasaritul sub aceeasi parte nevazuta a lunii, iar cerul pe care umbla o serie de semintii ratacite clipeste cu un ochi obosit. Stelele s-au rotit asemeni pietrelor unui...
Invizibile lanțuri
de Marian Nicolae TOMI
Invizibile lanțuri Umbra ta înfiptă ca un cui în perete mii de lumânări sunt ochii mulțimii care te fixează te multiplică pe ecranul de var Tu te ții bine de peretele poros nu vrei să fugi lanțurile...
Despre îngăduința lui Dumnezeu
de Episcop Nicolae Velimirovici
Unui ofițer invalid, despre îngăduința lui Dumnezeu (Scrisoarea a 295-a) Descrieți adevărul pătimirii dvs în prizonierat, pătimire care este fără îndoială plină de învățăminte. De trei ori v-au scos...
Cu așteptarea topită-n cuvinte
de Silviu Somesanu
Þi-am urmărit fiecare gest și pașii măsurați în ziua de patimi nuntită cu așteptarea topită-n cuvinte. Am învins orice pornire spre țărmuri fără nume prin întunericul din memoria singurătății unde...