Marin Corneliu Dobre

In plin razboi mondial, pe 11 septembrie 1941, in casa tâmplarului Ionita, de pe malul lacului Tei din Bucuresti, aparea al cincilea copil. A fost dorit? n-a fost? Cert este ca odata venit pe lume a fost rasfatatul familiei: Bebi. Primele amintiri legate de copilarie sunt din timpul refugiului la adapost, de teama bombardamentelor din anul 1944, purtat de sora sa Lili, cu sapte ani mai mare. Desi in poeziile sale copilaria apare ca un paradis pierdut, aceasta stare de fapt a durat foarte putin, intrucât familia a fost lovita dezastruos prin moartea intâiului nascut - Gogu, la nici nouasprezece ani. Nu mult dupa aceasta a cazut, rapusa de durere si mama - Steluta. Tragedia familiei s-a repercutat dureros in inima copilului de nici unsprezece ani, marcându-i intreaga viata. Urmarile razboiului, privatiunile micilor meseriasi in contextul anilor ^50, au inrâurit si ele viata interioara a scolarului si liceanului Corneliu. Dar tocmai aceste necazuri poate ca l-au si fortificat, reusind sa...

60 poezii, 0 proze

Daniela Trifan

Născută la Brăila, în peisajul romanticului port dunărean, Daniela Trifan s-a simțit permanent influențată de imaginea arhitecturală a centrului vechi al orașului, precum și de imaginea bălților din apropierea Dunării, acolo unde, în copilărie, petrecea mult timp cu familia, la pescuit, privind amalgamul culorilor calde de apus. A urmat școala de muzică, unde a studiat vioara, dar în același timp scria poezii, nuvele, picta peisaje și încerca din răsputeri să-și găsească acel talent, despre care credea că fiecare om trebuie să-l primească, la naștere... Îndrumată de familie, a urmat Liceul Sanitar, care n-a atras-o decât datorită faptului că putea să-și ajute semenii... lucru care a devenit, mai târziu, pasiune. Acolo și-a cunoscut actualul soț, iar în vremurile tulburi de după 1990, a rămas asistentă medicală, lucru care n-a împiedicat-o să scrie, să studieze și să-și caute mai departe "talentul". A urmat apoi Specializarea Agricultură a Facultății de Inginerie Brăila, din cadrul...

3 poezii, 0 proze

Cap De cal

7 poezii, 0 proze

Mihaela Claudia Condrat

Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...

9 poezii, 0 proze

Marcel Cepoi

Născut la 31 iulie 1956, la Iași, Marcel Cepoi, după 6 luni a suferit de Poliomielită la membrele inferioare, fapt care l-a determinat în mare măsură să copilărească la un Cămin - Școală din comuna Jucu din județul Cluj; unde a urmat Școala primară. A absolvit Școala Profesională Specială de electricieni auto din București; a profesat câțiva ani în orașul natal Iași, iar din anul 1985, după ce suferise o amputație a membrului inferior drept și a fost pensionat de invaliditate gradul II, s-a stabilit la Căminul - Spital Comănești din județul Bacău. A activat în cenaclurile „Artis - Club” Asău, „Nicolae Labiș” „Tristan Tzara” Moinești și „Nicolae Labiș „ Comănești, unde a debutat ca poet în revista „Plaiuri trotușene” 1995, poeme i-au apărut în „Învingătorul”, publicația Societății Handicapaților Locomotor din România .În primăvara anului 1999 i-a apărut placheta de versuri „Goana dintr-un cal legat și-n vara anului 2003 a văzut lumina tiparului placheta de versuri „Zări colbuite”.

41 poezii, 0 proze