"Café Métropole" – 21908 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
MGMaria Gold
Jurnalul meu de măritată,roman, Editura Semne Bucuresti, 2006 referine critice:Prof. dr. Zenovie CARLUGEA, Dumitru Augustin Doman Născută în Alba-Iulia. Mamă a trei zmei, plus o prințesă pe drum. Licențiată în drept. Nu doar testez apa, mă arunc și înot cu toată pasiunea. Nu mai profesez, trăiesc simplu iubesc caut învăț umblu prin lume nu mai dau credit școlii cred mult în educație și mentori reciclez, nu mai mănînc procesate, nu carne și nu mă uit la reclame mi-am făcut o grădină în mijlocul unei metropole vecinii își rup gîtul privind peste gard nasc îmi țin copiii la sîn și nu-i vaccinez ei se iau la întrecere cu sălbătăciunile și eu pe urmele lor am iubit numai bărbați pe care voiam să-i repar (și nu m-am oprit) și am împărțit cu ei nopți sălbatice fructe și fericire foarte des mă întreb cine-i femeia aceasta? Inventez rețete sofisticate din nuci, legume și fructe colorate frumos de mama natură. Invit prieteni la masă tot timpul. goldiada@gmail.com goldiada@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
IBIonut Balan
10 ianuarie 1988 - primul tipat in Maternitatea Spitalului Municipal-Caracal; decembrie 1989 - participant activ al Revolutiei (probabil ca plangeam si-mi rodeam unghiile); 1995 - plecarea la scoala (eu nu voiam, da' ai mei voiau sa aiba copilu' scoala...); 1997 - incepe sa se contureze spiritul de revolutionar (sparg primul meu geam; de fapt, al directorului...); 1998 - clasa a patra... primul meu sarut... Doamne, cat m-am mai speriat!!! ; 1999 - ma mut, impreuna cu familia, in metropola Craiovei, din motive care nu va privesc; 2000 - urmeaza o perioada de nerecunoastere a propriei persoane, de renegare a lui Dumnezeu, de revenire la El, de lacrimi, de zambete fortate... pierdusem tot ceea ce construisem pana atunci... 2002 - prima poezie buna scrisa de subsemnatul... urmeaza o perioada de glorie - recunoasterea profesorilor de limba si literatura romana, publicarea creatiilor in revista scolii, nopti lungi de betie si de scris, redescoperirea muzicii extraordinare a lui Tudor...
23 poezii, 0 proze
RCRobert Choquette
S-a născut la Manchester, New Hempshire, S.U.A., în anul 1905. Gazetar, colaborator la Radio-Canada, președinte al Academiei canadiene-franceze și al Academiei Ronsard. A deținut posturi de seamă, printre care acela de ambasador în Argentina. Poezia lui este un manifest adresat tinerelor generații de a se inspira din natura și peisajul canadian, pe care să le cânte în versuri tonice, virile. Volume : Printre vântoase (1925), Muzeul Metropolitan (1931), Poezii noi (1933), Suită marină (1953), Opere poetice (1956). Robert Guy Choquette, CC, GOQ (April 22, 1905 – January 22, 1991) was a Canadian novelist, poet and diplomat. Born in Manchester, New Hampshire, his family moved to Montreal in 1914. In 1968, he was appointed Canada's ambassador to Paraguay, Uruguay, and Argentina. He served until 1970.[1] In 1968, he was made a Companion of the Order of Canada. In 1989, he was made a Grand Officer of the National Order of Quebec.
1 poezii, 0 proze
Neagu Djuvara
S-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de mai indepartata origine aromana care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta. Tatal autorului. Marcel Djuvara, sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, a murit capitan de Geniu in armata romana in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Mama autorului, Tinca Gradisteanu, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni (in secolul al XVll-lea, Bunea Vistierul Gradisteanu a fost ctitorul mai multor biserici sau manastiri, printre care viitoarea Mitropolie din Bucuresti, unde a fost inmormantat). Neagu Djuvara si-a facut studiile la Paris: licenta in litere (istoric), 1937; doctorat in drept, 1940; doclorat de stat in litere (filozofie a istoriei), 1972; diploma a Institutului de Limbi si Civilizatii Orientale (I.N.A.L.C.O.), 1988. In 1941 participa cu Regimentul 6 Dorobanti de Garda „Mihai Viteazul“ la campania din Basarabia si Transnistria. In...
0 poezii, 0 proze
Mitropolitul Dosoftei
MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. “Acest Dosofteiu mitropolitul – scrie Ion Neculce – nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta”. Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoromana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera...
2 poezii, 0 proze
MVMitropolitul Varlaam
MITROPOLITUL VARLAAM In activitatea sa culturara Vasile Lupu fu secondat de catre mitropolitul Varlaam, un carturar distins din acea epoca. Ca scriitor , mitropolitul Varlaam se remarca prin claritatea si plasticitatea limbii pe care el si-o formeaza in regiunea Neamtului. Mitropolitul Varlaam, ca toti carturarii epocii, cunostea bine si limba slava bisericeasca si, probabil, si limba rusa. Prin activitatea sa carturareasca, mitropolitul Varlaam deschide sirul traducerilor in limba romana a unui numar mare de carti religioase, care umplu sec al XVII-lea si, al XVIII-lea. Desigur, aceste carti astazi au un interes pur stiintific. Ele insa contribuie la dezvoltatrea limbii literare romanesti. Limba romana in aceste traduceri capata putere de expresivitate pe care noi n-o gasim in sec. al XVI-lea. Ea gaseste o larga raspindire printre carturari. Cea dintii traducere a mitropolitului Varlaam este Leastvita (Scara) lui Ioan Scarariul traducere ce n-a vazut lumina tiparului. Opera lui...
0 poezii, 0 proze
Mitrofan (parintele Mitrofan)
SCURTA LAMURIRE PENTRU CITITORI Textele care urmeaza sunt estrase din lucrarea Parintelui Mitrofan (calugar rus din secolul trecut), Viata repausatilor nostri si viata noastra dupa moarte (talmacita in romaneste de Mitropolitul Iosif Gheorghian). Parintele Dumitru Staniloae scria despre ea: \"Cartea aceasta este socotita de mare folos credinciosilor si Bisericii intregi, pentru intretinerea legaturii dintre cei in viata si cei plecati dintre ei [...]. Intr-o epoca in care gandul la moarte, sub influienta mentalitatii occidentale, este constant reprimat in favoarea unei atentii acordate exclusiv vietii pamantesti, cartea de fata reprezinta o indrumare nepretuita pentru sustinerea in inimile crestinilor ortodocsi a perspectivei pe care ne-a daruit-o Revelatia.\" (din prefata volumului 1 al editiei integrale, aparut in 1993 la Editura \"Anastasia\"). Fie ca Dumnezeu sa ne pomeneasca intru imparatia Lui, cu toti cei pe care-i purtam in ganduri si in inimi, vii sau mutati de la noi.
1 poezii, 0 proze
VCVasile Cârlova
A fost un poet și ofițer român, care deși a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. S-a născut la Buzău Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni – Dolj. 1816- După moartea timpurie a părinților, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă și limba franceză. După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. 1827- A debutat cu o traducere după Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului...
4 poezii, 0 proze
MMModest Morariu
Modest Morariu (n. 11 august 1929, Cernăuți - d. 15 aprilie 1988) a fost un poet, eseist, prozator și traducător român. Descendent al unei vechi familii de intelectuali din Cernăuți, printre care se numără și mitropolitul Silvestru, fiul său, Vasile Morariu fiind coleg cu Mihai Eminescu la Viena. Liceul l-a început la Cernăuți și l-a continuat în diferite orașe din România, unde părinții săi au venit în refugiu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1954. A debutat în revista Steaua în 1958. Din 1959 după un stagiu la revistele La Roumanie Nouvelle, după ce a fost corector la Gazeta literară, devine redactor la editura Meridiane, unde va îngriji mai multe albume de artă. Publică trei volume de versuri și două de eseuri, pe tema traducerii sau pe teme legate de artele plastice. A devenit redactor-șef al editurii Meridiane în 1969. A tradus, printre alții, pe André Malraux și Albert Camus Traduceri Jules Renard, Morcoveață, 1958 Albert Ayguesparse, Culorile...
3 poezii, 0 proze
Dumitru Staniloae
BIOGRAFIE 1903. S-a nascut la 16 noiembrie 1903 la Vladeni, judetul Brasov, Dumitru, ultimul din cei cinci copii ai lui Irimie si Reveca; mama era nepoata de preot. 1917. La 10 februarie, pleaca la Brasov sa urmeze cursurile Liceului confensional umanist >. 1918. I se ofera o bursa pentru clasa a IV-a de catre >. 1922. Primeste o bursa in cadrul Universitatii din Cernauti. Dezamagit de manualele si metodele scolastice, paraseste Universitatea dupa un an. 1923-1924. Urmeaza cursurile Facultatii de Litere din cadrul Universitatii din Bucuresti. 1924. In Postul Mare se intalneste cu mitropolitul Nicolae Balan, care-i ofera o bursa la Centrul Mitropolitan din Sibiu. 1927. Termina anul IV la Cernauti si sustine licenta in Teologie sub conducerea prof. Vasile Loichita, cu lucrarea >; primeste o bursa pentru studii de specialitate la Atena. 1928. Toamna, sustine la Cernauti teza de doctorat >. Centrul Mitropolitan din Sibiu ii ofera o bursa pentru Bizantinologie si Dogmatica. Pleaca la...
3 poezii, 0 proze
O poveste..
de Cristian Popa-Calburean
A fost zâmbetul tău și privirea mea O îndrăzneală și un vis Îndrăzneala ta de a te apropia Visul meu de a fi lângă tine Am fost pentru o clipă povestea cu un El și o Ea O coincidența de loc a doua...
Guvernamantul General al Genezei
de cristian george brebenel
Guvernământul General al Genezei fragment roman Devenit un obișnuit al casei, D. își trimitea înainte eonul în fastuoasele limuzine prezidențiale încărcate cu diplomați și generali (pe genunchii...
Ora la care poeții se sinucid
de adrian rentea
Pe creştetul munţilor perdele de licurici de alabastru par ferestrele unei metropole pulsând de viaţă ascunsă de mantia de catifea iarba plânge cu lacrimi de rouă fremătând sub mii de arcuşuri ce...
cafea în sistem secam
de silvia caloianu
te-ai trezit ce bine ce bine eu tocmai căutam o metaforă pentru inima ta într-un film de al nostru mai vechi sistem secam mă uitam cum revin culorile dintr-un hazard cum se fac din sensuri metropole...
Metropole
de Florin-Octavian Froimovici
Întrepătruns în gustul de cola simt jegul din spatele blocurilor și văd întunericul complexității. Parfumul de oraș ademenește vitele la tăiere iar cerul gri se pierde în mințile oamenilor și ele tot...
Motivul din care traim
de Beatrice Zornek Claudia
Motivul din care dormim este ca somnul ne lipeste ochii pentru a avea de ce sa-i dezlipeasca dimineata. Motivul pentru care respiram este ca avem nevoie sa inspiram si sa expiram aerul sau pe noi...
Portret
de Andone Gabriel
La marginea metropolei, într-un cartier de case, cu străzi prost asfaltate și oameni care au uitat demult că spiritul te îndeamnă la evoluție, se-mbină clasele sociale într-un pervers contrast,...
Secat
de Radu Gyr
Secat vin metropolele mereu fumegânde, femeile noastre nasc prunci pentru foamea avioanelor flămânde și setea-nchisorilor adânci. Arhangheli căzuți de mult nu mai speră întoarceri în raiuri de fum....
X
de corina dragomir
cade-o toporișcă. mă lasă fără coardă. trăirile mele intense se duc dracului triumfal trăirile mele distinse clocotesc în blidul urșilor, pe santinelă au urme de frecare îndelungată cu pietre de râu...
Provincia, provincia!
de Marian Pavelescu
Iată o expresie care se folosește des. De la anunțul îngâmfat de ziar cu “aștept provincia” până la textul oficial către “bucureșteni și provincie”. Cine sunt cei care își arogă dreptul de a folosi...