"Ca si cum n-ar exista" – 21983 rezultate
0.03 secundeMeilisearchdespre-teatru-si-poezie
Teatrul ca poezie si poezia ca teatru
de jkloungsuh
Bebeisme-şi-şosete
Bebeismul este definit ca lingușeală și gângureală
de sophie polansky
BBogdan
m-am nascut la bucuresti, in sectorul 4, intr-o noapte, in zodia lunii; din perioada gradinitei imi aduc aminte de cateva momente antologice, pe care n-o sa le dezvalui aici, pentru ca imi sunt mult prea intime; am terminat si generala nr.1; aceasta scoala si-a imprimat amprenta asupra mea; inca o mai port; n-am luat niciodata premiul intai; n-am avut niciodata 10 pe linie; s-ar putea intelege de aici ca sunt un frustrat; nu e adevarat:);urasc hartiile pe care scrie diploma sau mentiune; liceul mi-a cladit personalitatea si mi-a ilustrat imaginea lumii din timpurile alea, care din pacate inca mai exista; invataturile din cei patru ani au fost putine si in acelasi timp multe:am invatat o groaza de lucruri pe care nu le-as fi invatat fara "ajutorul" liceului; n-am luat niciodata premiul intai sau nota 10; n-am participat la olimpiade sau la alte concursuri nationale; n-am fost in tabere sau in alte chestii de genul asta; insa mai mult ca orice, paradoxal, liceul m-a marcat; cum anume nu...
4 poezii, 0 proze
TSTracy K. Smith
Tracy K. Smith (n. 1972) este o poetă americană originară din Massachusetts. Are la activ trei volume de poezie: The Body’s Question (2003), Duende (2007), și Life on Mars (2011), considerat unul dintre cele mai valoroase volume de poezie din 2011. S-a vorbit despre acest volum ca despre expresia căutării unor alte forme de existență, extraterestre, în care existența umană, transfigurată, să-și găsească continuitatea (“Tot ceea ce dispare/ Dispare ca și cum s-ar întoarce altundeva”), despre plonjarea într-un abis în care să uiți de tine și de care să fi înțeles.
1 poezii, 0 proze
Felicia Mariana Orban
"Nu sunt ce par a fi - Nu sunt Nimic din ce-aș fi vrut să fiu! Dar fiindcă m-am născut fără să știu, Sau prea curând Sau poate prea târziu... M-am resemnat, ca orice bun creștin, Si n-am rămas decât..." Cea care sunt!... Mai concret: Numele meu este, așa cum scrie in caseta de sus, Felicia Mariana Orban. Data nașteri: 7 februarie 1978. 1993 – 1997 Liceul Teoretic "Al. I Cuza" – Ploiești (profilul Chimie – Biologie) 1998 – 2002 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității "Spiru Haret" București, specializarea Engleză – Germană. Momentan… visătoare. În viitorul apropiat… profesoară. Mai târziu… time will tell! După cum se vede, n-ar fi prea multe de spus despre mine. Cum am început să scriu: îmi aduc vag aminte că am scris câteva poezii prin clasele primare (parca erau despre mama…), dar la modul serios am început să scriu în liceu. O părere negativă m-a făcut însă să renunț la un moment dat și am reînceput să scriu acum un an și trei luni, adică prin februarie...
91 poezii, 0 proze
MCMaria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
RARoman Anamaria
n. 1963 absolventă a Facultății de Drept București, promoția 1985 căsătorită, doi copii sunt aici, printre voi. o persoană optimistă și fericită. deși par "văzduhistă", cum ar spune un prieten. :) -E frumoasă și toamna, îmi spuse. Îmi întorc privirea și îl văd: stă cuminte, cu piciorușele apropiate ca la școală și cu palmele împreunate în poală. Își ține aripile la spate și mă privește întrebător. Îi zâmbesc. Îngerii nu-și murdăresc niciodată rochițele albe.
72 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
IPIleana Petrovici
Liceul de coregrafie Micuța lebădă era încă o copilă care credea că paralela 45 ar putea fi o panglică pe care s-o înfășoare-n păr noaptea auzea orașul cum scrâșnește îmbibat de petrol sondele îngânându-i oftatul prima ei păpușă a fost o marionetă ale cărei ațe se încurcau mereu cu ea-n brațe a cunoscut-o într-o sala pardosită cu note muzicale pe doamna Margareta împărtășindu-i primele noțiuni de balet timpul nu mai avea răbdare devenise o tornadă ce o desprinse de poalele mamei unicul punct de referință din viața ei abandonând brusc cuibul copilăriei migrând spre o nouă lume așa se trezi catapultată într-o sala mare împrejmuită toată cu oglinzi creându-se o stranie relație cu imaginea sorei ei o confruntare permanentă stimulând autocontrol și o atentă coordonare a mișcărilor absorbită de muzica lui Bach,Mozart,Beethoven care-i asistau pașii dându-le muzicalitate studiul desfășurat zi după zi transforma corpul fetiței tendoanele căpătau flexibilitate alungându-se arabescurile luau...
34 poezii, 0 proze
LOLaurențiu Orășanu
Născut la Călărași, 3 noiembrie 1949. 1967-1972 Facultatea de Automatică, IPB Inginer / Programator. Din 1992 Canada, din 1996 SUA, din 2007 din nou acasă. Profil "literar": Colaborator la "Viața Studențească" (micro-eseuri, reportaje). (în studenție) Sub titlul "Conexiuni", colaborări la "Rebus", "Saptămâna", "Flacăra". Încercările în poezie, mai târzii (sau mai recente), n-au ajuns publice până la apariția pe acest site (septembrie 2002). Debut poetic publicistic în revista "Lumină Lină", New York, aprilie 2003. Alte apariții în "Lumină Lină". Pagină (11 poezii) în Symposionul Ieșean din 4 februarie 2004. Alte apariții în reviste: - Atheneum, Vancouver (2004-2005) - Virtualia 3, 7, 10 (Antologie de cenaclu) (Iași, 2004, 2007, 2008) - Poezia nr.4, 2004; Iași - Lumea liberă (Romanian Herald), New York - 2004 - 2005 (colaborator) - Conexiuni (New York) - Apozitia (Germania) 2006-2010 - Literatorul, 2005 - Convorbiri Literare, nr. 6, 2004, nr. 9, 2008, Iași - Ca și cum, nr. 0, 2004,...
82 poezii, 0 proze
VMValentin Mălăescu
bla, bla... chiar sînt un om care nu dau doi bani pe cine a fost, ce note a avut la școală, cîte neveste și cîte amante și alte chestii de genul ăsta. Nu mă interesează să mă uit pe gaura cheii, mă interesează ce și cum scrie, sau a scris, și atît. N-am nimic de ascuns (nici măcar colaborator al Securității n-am fost, nici membru PCR și nici probleme cu legea n-am avut), nu am pudori și nici tabuuri, dar nu consider că privește pe cineva viața mea. Nici măcar în privința vieții strict private nu am nimic de ascuns, nimic rușinos, pur și simplu țin la un principiu: nu mă interesează că Jimmy Hendrix a murit de la o supradoză, mă interesează doar că a fost, în opinia mea, cel mai mare muzician al lumii. Sau, dacă vreți, mi se rupe că D.R.Popescu a fost un jalnic lingău comunist, pentru mine e doar un mare scriitor. Simplu. Și apoi, nici nu cred că oi fi te miri ce mare personalitate ca să prezinte interes pentru cineva biografia mea (și de aș fi, tot n-aș renunța la principiul ilustrat...
9 poezii, 0 proze
Cristina Chirea
Sunt Cristina Chirea. Am deschis ochii pe 24 iulie, in 1987. Am absolvit cursurile scolii "Jose Marti nr 56" din Bucuresti, iar in prezent sunt eleva la Colegiul National "Spiru Haret". Scriu versuri, e adevarat, de asta ma si aflu aici pentru a le impartasi si pentru a le spori valoarea, pentru ca tinandu-le doar pentru mine, consider ca oarecum...le pierd. N-as putea trai fara muzica, ciocolata sarcasm si autoironie. Si cum profit de toate acestea, traiesc din plin.
4 poezii, 0 proze
Ca si cum n-ar exista
de Adria Martin
Imi spui ca ma iubesti. Pana unde? Ma iubesti pana la marginea vietii? Pana la marginea timpului? Imi spui ca ma iubesti. Pana cand? Exista unitati de masura pentru iubire? Exista?Le vom afla! Pana...
Doar pentru o zi...nu am existat
de Nemes Alexandra-Daniela
Doar pentru o zi, ignora ca esti om in viata nici bani nici griji nici toate nimic sa nu existe... Doar pentru o zi, incearca sa supravietuiesti singur si nimeni in jurut tau sa nu existe Doar pentru...
Cerul își întinde aripile
de Calancea Eugenia
Se sprijină unul pe celălalt. E ca și cum n-ar exista altă lume. Ei își șoptesc unul celuilalt secretele. Cuvinte frumoase pentru dragostea eternă. În visele lor, se văd unul pe altul. Din nou și din...
Dor de mamă
de Cornelia Georgescu
Trec anii-n zbor Și timpul în neștire trece Însă numai un singur dor Cu viața timpul și-l petrece. Mi-e dor de tine, mamă dragă, Mi-e tare dor; Ce mult mi-e dor! Aș vrea să știe o lume-ntreagă, Că...
despre poem
de Ioan Jorz
I. învățând că \"nu-i poți face nopții un copil\" te redescoperi și te cutremuri îți repudiezi sentențiozitatea plutind în ceața incertitudinii ca printr-un arpacaș - nefiert îndeajuns același...
Telegrama cu bucluc
de Grig Salvan
Ilie stă singur la masă în cârciuma lui Ghiță, cu o șliboviță în față și cu lacrimi în ochi. La toate mesele sunt mai mulți la un loc, prieteni, frați, cumnați, numai el e singur la masa din colț,...
Frica - roman
de Liviu Comșia
Când am deschis ochii, întâi speriat de prea multa lumină care intra pe geamurile cabanei, apoi uimit de neputința mea de-a mă mișca, am înțeles că-n fața mea se hâțâia pe un scaun un bărbat cu fața...
the house of depressive arts
de Leonard Ancuta
problemele încep în momentul în care observi că în spațiul tău lăuntric nu mai întîlnești pe nimeni, nici măcar faimosul ego al tău, despre care atîtea femei au spus că e inexpugnabil. întreaga mea...